Rezoluția, prezentată de țările africane în cadrul unei reuniuni de urgență convocată după moartea afro-americanului George Floyd în Statele Unite și după protestele masive împotriva rasismului din întreaga lume ce au urmat, a fost adoptată prin consens de acest organism al ONU din care Washingtonul s-a retras în 2018.

În versiunea sa inițială, rezoluția solicita crearea unei comisii internaționale independente de anchetă pentru a face lumină asupra "rasismului sistemic" din Statele Unite. Acest tip de comisie este o structură la nivel înalt, rezervată în general crizelor majore, cum ar fi conflictul sirian. Însă textul a fost modificat și nu mai vizează în mod specific Statele Unite, limitându-se să ceară Înaltului Comisar pentru Drepturile Omului, Michelle Bachelet, ''să pregătească un raport privind rasismul sistemic, încălcările dreptului internațional în domeniul drepturilor omului și relele tratamente împotriva africanilor și persoanelor de origine africană de către poliție".

În rezoluție se precizează că raportul comisarului ar trebui să analizeze în special "evenimentele care au condus la moartea lui George Floyd și a altor africani și oameni de origine africană, cu scopul de a ajuta la stabilirea răspunderii și a justiției pentru victime" .

ONG-uri pentru drepturile omului au acuzat Statele Unite că au făcut presiuni pentru golirea textului de o mare parte din substanța sa.

"Hărțuind alte țări pentru a atenua ceea ce ar fi fost o rezoluție istorică și pentru a se exonera astfel de orice investigație internațională, Statele Unite întorc din nou spatele victimelor violenței poliției și persoanelor de culoare", a deplâns puternica Uniune a Americană a Libertăților Civile (ACLU).

Miercuri, în deschiderea sesiunii Consiliul ONU pentru Drepturile Omului, Michelle Bachelet a denunțat "rasismul sistemic" și a solicitat "despăgubiri și scuze oficiale" pentru secole de nedreptăți rasiale, dar fără să menționeze Statele Unite. De asemenea, aproximativ 20 de înalți oficiali ai ONU de origine sau descendență africană, inclusiv șeful Organizației Mondiale a Sănătății, Tedros Adhanom Ghebreyesus, au semnat în acea zi o declarație în nume personal, în care au menționat că "simpla condamnare a expresiilor și actelor de rasism nu este suficientă".

Președintele Donald Trump a lansat cu o zi înainte, marți, o reformă limitată a poliției, semnând un decret care interzice tentativele de strangulare controversate, cu excepția cazului în care este în pericol viața polițistului. Este puțin probabil ca aceste măsuri să-i satisfacă pe protestatarii americani care cer, printre altele, interdicția totală a acestor practici. Andrew Bremberg, ambasadorul SUA la Națiunile Unite la Geneva, a subliniat "transparența" țării sale în lupta împotriva discriminării rasiale și a nedreptății, citând reforma lansată de Donald Trump.

Sursa:Agerpres