O nouă politică europeană de vecinătate, adoptată de România
-
19 Mai 2015 17:34
Senatul României a adoptat marți, 19 mai, un proiect de hotărâre cu privire la Documentul comun de consultare al Comisiei Europene și al Înaltului Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate.
Proiectul de hotărâre 'Către o nouă politică europeană de vecinătate', reiterează sprijinul României față de parcursul european al Georgiei, Republicii Moldova și Ucrainei.
'Senatul României a susținut ratificarea Acordurilor de Asociere ale Georgiei, Rep. Moldova și Ucrainei, Parlamentul României fiind primul dintre parlamentele statelor membre care a finalizat procesul de ratificare. Senatul felicită aceste țări pentru eforturile intense depuse și încurajăm parcursul lor european mai departe, pe baza progreselor înregistrate de fiecare, către deschiderea negocierilor de aderare la UE. Totodată, încurajăm eforturile (...) în realizarea reformelor și consolidarea statului de drept care să le permită, pe baza evoluțiilor proprii, calea spre integrarea în UE', se arată în documentul adoptat de plenul Senatului în unanimitate.
Prin hotărârea adoptată, Senatul afirmă și faptul că reconfigurarea politicii de vecinătate, cu precădere pe dimensiunea estică, trebuie consolidată 'o prioritate de vârf nu numai pentru România, ci pentru toate statele membre și UE'.
'Mai mult ca oricând, unitatea la nivelul UE este la acest moment esențială. (...) Susținem cu fermitate stabilirea unui cadru unic pentru politica europeană de vecinătate, cu o abordare integrată, care să evite competiția între grupuri de state membre UE în gestionarea dimensiunii sudice și respectiv a celei estice, o politică integrată comună, cu acele diferențieri de la caz la caz, de la stat la stat, în funcție de evoluția lor, de interesele UE și ale partenerilor sau de vocația europeană pe care o au', se precizează în proiect.
Totodată, Senatul consideră că necesară și consolidarea profilului strategic al Politicii Europene de Vecinătate (PEV).
'Este necesar să devenim cu adevărat 'Statele Unite ale Europei', reconfigurarea relațiilor dintre state impunându-se cu privire la toate politicile UE, cu atât mai mult în cazul politicii de vecinătate. Uniunea trebuie să vorbească cu o voce unică, fără state favorabile procesului de integrare și state care își exprimă rezerva, atât timp cât prevederile Tratatului UE sunt îndeplinite și există interese comune atât ale statelor membre, cât și ale partenerilor', mai apreciază Senatul.
Potrivit documentului citat, în contextul 'evoluțiilor cel puțin preocupante din ultimul an, din regiunea estică', Senatul consideră necesar ca la Summitul de la Riga să fie reconfirmat impactul pozitiv pe care Parteneriatul Estic (PaE) l-a avut asupra partenerilor estici 'prin consolidarea rolului și importanței acestuia ca instrument relevant de reformă, modernizare și apropiere de valorile și principiile UE a țărilor partenere din Vecinătatea Estică'.
'Ne pronunțăm în favoarea asigurării complementarității instrumentelor PEV, cu referire expresă la Parteneriatul estic cu cele ale altor inițiative regionale, precum Sinergia Mării Negre. Din această perspectivă, apreciem că Declarația Summitului va trebui să reafirme în mod clar angajamentul UE față de Vecinătatea Estică și să ofere o perspectivă de aprofundare, în continuare, a relațiilor lor de cooperare cu UE, în conformitate cu opțiunea proeuropeană clară a statelor partenere cele mai avansate. Rep. Moldova este un exemplu în acest sens', se mai menționează în proiectul de hotărâre.
Nu în ultimul rând, Senatul precizează că situația înregistrată în anul 2008 în Georgia, precum și conflictul din Ucraina au marcat 'o anumită segregare a relațiilor UE-Rusia'.
'Din perspectiva viitoarei politici de vecinătate trebuie depășită dificultatea generării la nivelul UE și a statelor membre a unei poziții unitare raportate la Rusia. Acest dialog bilateral UE-Rusia se va menține ca obiectiv generic, în funcție de evoluțiile de vecinătate din bazinul Mării Negre, ceea ce va avea un impact semnificativ în arhitectura noi politici de vecinătate estică, dar trebuie acordată atenția corespunzătoare noilor influențe în Eurasia și conflictelor înghețate din regiunea menționată', se afirmă în document.
De asemenea, Senatul susține faptul că în contextul geostrategic din regiunea Mării Negre și al Parteneriatului estic 'stabilitatea și securitatea devin esențiale'.
'Reiterăm importanța abordării strategice a noii politici de vecinătate, să urmărească cu mai mult pragmatism obiectivul viitor de reducere a dependenței de energie a statelor membre ale UE de Rusia și interconectarea cu statele partenere PEV', se mai arată în textul hotărârii.
Hotărârea Senatului a fost adoptată cu 77 de voturi pentru și va fi publicată în Monitorul Oficial din România.