Autoritățile ruse și companiile multinaționale au ridicat o barieră digitală între Rusia și Occident, ștergând orice urmă de informații distribuite în lumea virtuală a Rusiei și care provin din surse independente. Moscova pare să pregătească măsuri tot mai aspre pentru a-și mări controlul asupra internetului, sub pretextul că își sporește rezistența față de atacurile cibernetice, scrie digi24.ro.

Cetățenii ruși, spre deosebire de cei chinezi, au avut acces la platformele digitale americane precum Facebook, Twitter sau Google, deși acestea au fost supuse cenzurii și restricțiilor – o marcă definitorie a internetului din China.

Rusia blochează Facebook, restricționează Twitter și pune presiune pe Google

Invazia Ucrainei, însă, în urma căreia Rusia a devenit din ce în ce mai izolată în ultimele zile, s-ar putea dovedi lovitura de grație pentru prezența sa pe internetul global.

Pe măsură ce sancțiunile împotriva Rusiei s-au înăsprit și luptele din Ucraina continuă să se intensifice, guvernul rus a declarat vineri că a decis să blocheze Facebook, invocând decizia rețelei sociale de a impune restricții instituțiilor rusești din presa controlată de stat.

Deși Facebook nu este cea mai mare platformă de socializare din țară, blocarea ei ar putea reprezenta o mișcare simbolică a Kremlinului prin care semnalează că Putin este pregătit să se răzbune pe unele dintre cele mai mari companii din lume dacă iau măsuri împotriva guvernului rus.

Instagram și WhatsApp, aplicații mai populare în Rusia și deținute de Meta, compania-mamă a Facebook, nu au fost încă blocate.

Principala agenție de telecomunicații a Rusiei, Rozkomnadzor, pune presiune pe Google cu privire la ceea ce rușii numesc informații „false” și ar fi restricționat deja Twitter-ul. Alte platforme au ales singure să își încheie activitatea în Rusia.

Izolarea digitală a Rusiei începe să arată tot mai mult cu cea a Chinei și a Iranului

Ultimele sancțiuni au transformat Rusia într-un stat izolat precum cele din China și Iran care controlează foarte strict internetul și cenzurează site-urile străine precum și orice formă de disidență, scrie The New York Times.

Internetul Chinei și cel occidental au devenit aproape complet separate de-a lungul anilor, cu foarte puține servicii care mai activează în ambele regiuni și cu puține comunicații directe. În Iran, autoritățile au blocat internetul temporar pentru a combate protestele anti-guvernamentale.

Ieșirea de pe piața rusească nu va însemna, în cazul celor mai multe platforme digitale occidentale, o pierdere care să le pună existența în pericol, întrucât pot avea și miliarde de utilizatori din întreaga lume. Dar, aceste măsuri au implicații importante în privința accesului populației ruse la informații și capacității lor de a se exprima liber.

În plus, ar putea să accelereze și mai mult fracturarea internetului global așa cum îl cunoaștem în prezent.

O lege adoptată vineri de guvernul lui Putin sporește și mai mult ostilitatea față de serviciile occidentale după ce difuzarea de informații „false” despre invadarea Ucrainei a devenit o infracțiune care se poate pedepsi cu până la 15 ani de închisoare.

Legea a determinat mai multe instituții de știri, inclusiv CNN, să își suspende activitatea în Rusia. TikTok a citat același mediu legal atunci când și-a anunțat decizia de a opri orice noi videoclipuri și transmisii live pe platforma sa în Rusia.

Alte companii de tehnologie și-au redus la rândul lor prezența în Rusia pe fondul conflictului din Ucraina. Apple, Microsoft și Intel au oprit vânzările și au restricționat serviciile din țară, în timp ce Google, Twitter, Netflix, Spotify și Meta au blocat sau limitat accesul instituțiilor de presă finanțate de statul rus, iar, în unele cazuri, au interzis publicitatea din țară cu totul.

Noua cortină de fier digitală a aparatului de cenzură rusesc

Criza actuală este o furtună perfectă care ar putea împinge Rusia spre izolarea completă a populației de restul internetului din afara țării, la fel cum a făcut-o deja China.

Termenul care se referă la aparatele de cenzură ale celor două state este similar. În China, măsurile de control al internetului au fost numite „Great Firewall” - un joc de cuvinte care face referire la Marele Zid Chinezesc – iar în Rusia restricțiile au început să fie numite „Cortina de fier digitală”.

Cele două aparate de cenzură au multe asemănări, dar au și câteva diferențe esențiale care pun sub semnul întrebării capacitatea Rusiei de a-și administra singură ecosistemul digital.

Rusia nu este la prima încercare de a se separa complet de internetul global. În 2019, Moscova a efectuat un test de deconectare totală de la internetul din afara țării și a introdus o nouă lege prin care și-a mărit controlul asupra infrastructurii internetului din Rusia.

Prin urmare, unii observatori au interpretat mișcarea ca o încercare finală de a se autoizola de rețeaua mondială. Cu toate acestea, nu este clar încă dacă Rusia are sau nu capacitatea reală de a se rupe de restul lumii virtuale, scrie Euractiv.

În utlimele zile, un document semnat de Andrei Cernenko, ministrul adjunct al digitalizării din Rusia, a început să circule pe internet și în mass-media prin care acesta le cere administratorilor de site-uri și portaluri online controlate de stat să le sporească securitatea până la finalul acestei săptămâni de lucru, informează Fortune.

În documentul scris de oficialul rus se menționează că site-urile rusești trebuie mutate de pe platformele de găzduire străine în favoarea celor din Rusia. Mai mult, acestea sunt îndemnate să își șteargă conținutul descărcat din surse din afara țării.

Cum ar putea internetul Rusiei să supraviețuiească fără tehnologia occidentală

China a dedicat ani de zile pentru a-și îmbunătăți capacitatea sa cuprinzătoare de cenzură și a blocat aproape toate platformele occidentale pe internetul său.

Rusia încearcă să facă același lucru, dar pe timp de război. Abilitatea Rusiei de a implementa același nivel tehnologic precum China este îndoielnică atât în ceea ce privește blocarea platformelor occidentale, cât și cenzurarea conținutului și a anumitor subiecte în timp real, așa cum o face deseori guvernul de la Beijing.

Spre deosebire de China, milioane de oameni din Rusia s-au obișnuit să aibă acces la tehnologia occidentală, iar cenzura totală este un pas pe care guvernul rus sub conducerea lui Putin s-a abținut să o facă.

Acest lucru se poate schimba rapid pe măsură ce războiul și sancțiunile continuă. Cenzura totală riscă să iște un fel de reacție negativă împotriva guvernului, explică experții. Dar, când supraviețuirea pe termen lung a regimului este pusă la îndoială, frica față de reacțiile adverse ale populației ruse nu va mai reprezenta un impediment destul de mare pentru autorități.

Rusia are alternative pentru platformele digitale globale, cum ar fi motorul de căutare Yandex și rețeaua socială VK, care au zeci de milioane de utilizatori. Cu toate acestea, experții spun că ele nu formează „un ecosistem la fel de viu ca cel al Chinei”, care beneficiază de un număr de giganți tehnologici, precum Tencent, Alibaba și Weibo, care rivalizează cu omologii lor din Silicon Valley.

„Poporul rus este cel care are enorm de pierdut”

În timp ce guvernul rus pare mai mult decât pregătit să expulzeze platformele digitale occidentale din granițele internetului său, nu același lucru se poate spune despre poporul rus.

„Guvernul rus are de câștigat din ieșirea Big Tech”, a spus un specialist din domeniul tehnologiei. „Poporul rus este cel care va pierde enorm dacă nu poate accesa știrile și informațiile non-guvernamentale și i se refuză mijloacele de organizare”.

Există deja semne că rușii caută modalități de a evita restricțiile de pe internet. Cinci dintre primele zece aplicații descărcate în Rusia săptămâna trecută au fost aplicații de rețele virtuale private (VPN) care permit utilizatorilor să creeze o conexiune la internet mai sigură.

Într-un fel sau altul, Cortina de fier digitală pare să cadă. Experții spun că este greu de prezis cu exactitate cât de repede va avea loc o separare completă a internetului din Rusia de lumea largă, dar evoluțiile recente indică faptul că s-ar putea întâmpla în câteva „săptămâni sau chiar zile”.