Evenimentul a avut loc în ziua când artista a împlinit 101 ani și a fost organizat de Asociația pentru cultură și arte ”Arbor”, în parteneriat cu instituția gazdă, Muzeul Național de Artă a Moldovei și Biblioteca Națională a Moldovei. Solicitată de agenție, Victoria Nagy Vajda, președintele Asociației pentru cultură și arte ”Arbor”, curatorul expoziției, a menționat că aceasta cuprinde șase lucrări, dintre care trei recuperate și restaurate recent: „Triplul portret al compozitorilor Alexei Stârcea și Vasile Zagorschi și al cântăreței Valentina Savițcaia”, „Autoportret” și „Bărbat în câmp” (1963). Alte trei lucrări  - ”Portretul lui Dumitru Fusu”, ”Portretul mulgătoarei E. Iurceac” și ”Crescătorul de vite T. Tolici” sunt din fondurile Muzeului Național de Artă al Moldovei și a Muzeului Național de Istoriei a Moldovei.

Potrivit sursei citate, titlul expoziției este inspirat de evenimentele anului 1963, când după o perioadă scurtă de destindere hrușciovistă în URSS, se relansează atacuri dure asupra artiștilor novatori sau nonconformiști, atacuri care vor avea ecouri și la Chișinău. ”Această expoziție, prin operele artistice expuse, vorbește despre tentativele de intimidare lansate în acel an critic de nomenclatura comunistă contra unor intelectuali de marcă din țară, inclusiv contra pictoriței Valentina Rusu-Ciobanu”, a precizat Victoria Nagy Vajda

Cele trei lucrări au fost salvate de către Asociația ”Arbor” cu sprijinul unor oameni de bună credință: Richard Bovnoczki, Marcela Nistor, Aliona Ciurcă, Cristina Bujor, Dan Crăcan, Lucia, Ana și Lucas Gurduza, Maria Sainciuc, Rodica Plugaru, Ana Beschieru, Maks Graur și Anastasia Gurschi ș.a. Astfel, au fost acoperite o parte din costurile legate de manopera de restaurare. Totodată, Asociația ”Arbor” intenționează să restaureze și alte lucrări semnate de Valentina Rusu-Ciobanu, printre care un portret al artistului Glebus Sainciuc, soțul pictoriței, realizat de artistă în anii ’50 ai secolului trecut.

Valentina Rusu-Ciobanu s-a născut la 28 octombrie 1920 în Chișinău. În anii 1938-1940 studiază la Școala de Arte din Chișinău, ulterior - la Academia de Arte Frumoase din Iași (1941-1944). În 1947 a absolvit Școala de Arte Plastice „I. Repin” din Chișinău, unde i-a avut profesori pe Auguste Baillayre și Alexandru Plămădeală. Primele lucrări ale Valentinei Rusu-Ciobanu au apărut în anii ’50, prezentând linia tradițională: „Fată cu urcior”, „Fată la fereastră”, „La bal mascat”, „Tinerețe” etc. Se afirmă cu compoziția „La joc”. A pictat portrete ale multor personalități din arta și cultura autohtonă: Aureliu Busuioc, Emil Loteanu, C. Stamati, Ion Druță, Glebus Sainciuc, Dumitru Fusu, Serafim Saka ș.a.

S-a implicat în domeniul scenografiei, realizând decorurile la spectacolele: „Radu Ștefan, întâiul și ultimul” de A. Busuioc (Teatrul „Luceafărul” din Chișinău) și „Păsările tinereții noastre” de Ion Druță, montat la Teatrul Mic din Moscova etc. A expus lucrări personale la Muzeul Național de Artă al Moldovei, Centrul „C. Brâncuși”, la Biblioteca Națională. Participă la expoziții de grup în străinătate: Franța, România, Bulgaria, Polonia, Rusia, Germania și în alte țări.

Valentina Rusu-Ciobanu este laureată a Premiului de Stat al RSSM (1974), Maestru Emerit în Artă din RSSM (1980), Artistă a Poporului (1985). În 1996 este distinsă cu „Ordinul Republicii”, iar în 1998 obține Premiul Uniunii Artiștilor Plastici pentru întreaga activitate. În 2009 i s-a decernat medalia „Dimitrie Cantemir” a Academiei de Științe a Moldovei. În anul 2010 i se conferă titlul de Cetățean de onoare al orașului Chișinău. În 2020, a fost distinsă cu Ordinul „Meritul Cultural” în grad de Mare Ofițer, Categoria C - „Artele plastice“, fiind acordat de președintele României, Klaus Iohannis. 

Expoziția va fi deschisă până la 30 noiembrie.