"Suntem în apropiere de Vladivostok, pe țărmul Pacificului. Am atins jumătatea expediției, practic. Deși a doua jumătate probabil că are o lungime un pic mai mare, ca parte științifică suntem la jumătate, în sensul că am trecut prin mare parte de pădure boreală pe care voiam să o vedem și ne-am putut face și o idee asupra efectelor schimbărilor climatice. Am luat probe pe parcurs și vom lua și traseul de întoarcere. Am făcut doar o trecere rapidă prin pădurea boreală, însă am putut să tragem concluzii și să ne dăm seama cum e influențată de schimbările climatice. Sigur că datele trebuie analizate și carotele luate de la arbori trebuie măsurate cu atenție și prelucrate, pentru a avea rezultate cu fundament clar științific. Însă, important este că le avem. Scopul principal al expediției a fost să colectăm de pe o distanță de 11.000 de kilometri carote și să ne facem o imagine asupra climei din ultimii 50-100 de ani din zonele respective", a declarat sâmbătă, pentru AGERPRES, directorul CCB Jibou, Cosmin Sicora, inițiator al acestui proiect.

Potrivit acestuia, schimbările climatice sunt deja vizibile și înseamnă, în primul rând, o migrare a pădurii boreale spre zonele nordice.

"Sunt vizibile și cu ochiul liber efectele schimbărilor climatice. Ce am observat, ca o concluzie generală, ar fi retragerea pădurii boreale spre nord și datorită activităților umane, în unele zone, mai ales în zona Siberiei centrale, unde s-a văzut că parte din pădure e folosită ca terenuri agricole, dar și datorită climei. Dacă ar fi numai influența omului, nu am avea aici specii de climat mai cald, atipice. Asta ne dă o indicație că, de fapt, clima, încet, încet se schimbă în zonă și că pădurea boreală migrează încet spre nord. Înseamnă, desigur, o restrângere a arealului, dar ea are loc de migrat pe nord. Practic, se pierde din ecosistemele nordice, din zona înghețată și ecosistemul de tundră, care se restrânge", a precizat directorul CCB Jibou.

La Vladivostok, membrii expediției s-au întâlnit, vineri, cu reprezentanți ai Universității Federale a Extremului Orient (Far Eastern Federal University - FEFU), una din cele mai mari din Federația Rusă.

Cosmin Sicora s-a declarat impresionat atât de universitate, cât și de orașul care este principalul port rusesc.

"Am vizitat și Universitatea Federală a Extremului Orient rus, foarte modernă și nouă, finanțată cu bani federali, ceea ce înseamnă foarte mult. Ne-am întâlnit cu cei de acolo. Nu au specialiști pe partea de fiziologie vegetală, dar au pe domeniul botanicii, zoologiei. Campusul, într-adevăr, este deosebit și tot orașul arată diferit de Rusia pe care am văzut-o până aici. Practic, zona asta a Vladivostokului și ținutul Primorski Kray, de la capătul lumii, e din altă lume, de fapt. Nu e de la capătul lumii noastre, ci e de dincolo de ea, pentru că aici sunt alți oameni și altă civilizație. Se simte influența Chinei, Japoniei, o influență asiatică puternică", a menționat acesta.

Membrii expediției din cadrul UBB au avut discuții cu reprezentanții universității ruse privind posibilitatea unor colaborări în domenii precum botanica, zoologia și entomologia. De asemenea, Alexandru Stermin, coordonator Erasmus în cadrul Facultății de Biologie și Geologie a UBB, a discutat semnarea unui acord interuniversitar și a unui acord Erasmus+, pentru țările din afara Uniunii Europene, un program ce vizează încurajarea mobilității academice.

Cosmin Sicora subliniază faptul că expediția RO-CRES (Romanian Climate Change Research Expedition Siberia) este, din punctul lui de vedere, una unică la nivel național, atât prin complexitatea ei, cât și prin timpul în care a fost parcurs traseul.

"Nu știu exact, dar cred că puțini au ajuns până aici, din Europa. Cu siguranță, din Jibou nu au ajuns, deci suntem unici. Și pentru România cred că suntem unici din punctul acesta de vedere, ca și durată scurtă a timpului de a ajunge aici. Practic, în două săptămâni am fost în Vladivostok, pornind din Jibou. Nu a fost ușor. E o oboseală care se simte. Faptul că dormi puțin noaptea și că a doua zi conduci, nu e ușor. Însă, suntem la jumătate și acum cred că ne trage casa", a precizat Cosmin Sicora.

Prima jumătate a expediției a decurs în condiții bine, chiar dacă au existat și unele probleme, pe traseu fiind întâlnite numeroase specii de plante rare sau inexistente în România, una din surprize fiind floarea de colț. De asemenea, membrii expediției au avut prilejul de a cunoaște și populațiile locale, cu obiceiuri specifice.

"În general oamenii sunt bine, mașinile sunt bine. Acesta e lucrul cel mai important și factorul cel mai important pe parcursul expediției a fost siguranța și sănătatea oamenilor. Am avut tot felul de experiențe, dar niciunele care să ne pună cu adevărat în pericol. Am pățit și pene de automobil, am mers și drumuri mai rele, care sunt, de fapt, drumuri tipice pentru Siberia. Șoseaua trans-siberiană e foarte recentă. Chiar colegi de la Universitatea din Vladivostok nu știau de existența ei și s-au mirat că am venit pe asfalt de la Moscova până aici. Nu știau că se poate. Sunt convins că, dacă nu mergeam pe acolo, nu găseam o mulțime de specii. Faptul că găsești floare de colț în zona de stepă e ceva deosebit. Au fost și alte specii pe care le-am găsit acolo. Și oamenii de acolo, care sunt un pic altfel decât cei ce au contact direct cu civilizația, pe șoseaua trans-siberiană. Am asistat și la o ceremonie buriată, tibetană. Am fost norocoși că i-am prins pe oameni chiar în momentul în care ofereau ofrandele lor zeilor, la un fel de loc mai sacru al lor. Au fost foarte deschiși și ne-au lăsat să împărtășim momentul cu ei, să vedem modul în care se roagă, în care își desfășoară viața spirituală, oferind zeilor lor din alimentele cotidiene - lapte, pâine, unt", a precizat directorul CCB Jibou.

Începând de sâmbătă, expediția a pornit pe drumul de întoarcere în țară, urmând un traseu parțial diferit de cel din prima jumătate, prin Rusia - Kazahstan - Georgia - Turcia - Bulgaria - România.

"La întoarcere vom vedea lucruri noi, vom intra prin Kazahstan, Caucaz, pe țărmul Mării Negre, deci vom avea alte ecosisteme pe care le vom vedea. Însă, o mare parte, până la Baikal, mergem pe același traseu, pe lângă China și Mongolia", a conchis Sicora.