Adoptarea rezoluției a coincis practic și cu aniversarea a patru ani de la semnarea Acordului de Asociere și Liber Schimb cu UE de la finele lunii iunie 2014, dar și cu anunțul din iulie 2014 al autorităților Rusiei de a impune restricții comerciale în relația cu Moldova, ca urmare a acestui pas.

Atât liderul democrat Vlad Plahotniuc, cât și premierul Pavel Filip și speakerul Andrian Candu au ieșit vineri, 6 iulie, cu declarații una mai tare decât alta, toate presurate cu mesaje agresive la adresa Uniunii Europene, care însă au și o tentă electorală, în condițiile în care până la alegerile parlamentare au rămas doar câteva luni.

Penalizați pentru eșecul reformei justiției și comportament nedemocratic, atât liderii partidului de guvernare, cât și membrii Guvernului au dat vina pe opoziție pentru faptul că Republica Moldova nu va primi în acest an asistența financiară așteptată.

De exemplu, milionarul Vlad Plahotniuc a declarat că „un grup parlamentar, care susține politic unele partide de opoziție din Moldova, a ignorat faptul că moldovenii și-au onorat obligațiile, implementând reforme grele în ultimii ani și au decis că ei trebuie să fie lipsiți de banii promiși și meritați, doar pentru ca formațiunile politice PAS și Platforma DA să aibă beneficii electorale în viitoarele alegeri”.

„În realitate, această rezoluție, promovată de Maia Sandu și Andrei Năstase împotriva moldovenilor, nu-și va atinge scopul cinic pe care aceștia l-au dorit, acela ca cetățenii să sufere financiar de pe urma ei”, a declarat Plahotniuc.

Premierul Pavel Filip a mers mai departe, până a susține că banii din asistenta macrofinanciară care urma s-o primească Republica Moldova din partea UE „erau orientați pentru majorarea sumelor alocate pentru alimentarea copiilor din grădinițe și scoli, dar și pentru majorarea salariilor pentru cei care muncesc în educație”.

Unele surse mass-media afiliate PDM au și titrat chiar că "Banii pe care Maia Sandu și Andrei Năstase i-au blocat la UE erau pentru hrana copiilor din grădinițe!". 

Totodată șeful executivului a menționat că, în pofida deciziei Parlamentului European, Guvernul va acumula la buget mai mulți bani, decât erau preconizați și va duce la capăt toate proiectele pornite, inclusiv salariile din educație și hrana pentru copii la grădinițe și școli.

Liderii opoziției de dreapta au numit „speculații” afirmațiile premierului Pavel Filip că sistarea ajutoarelor promise Chișinăului de UE ar lovi, în primul rând, în copii și profesori.

„Serios? Asta era destinația celor o sută de milioane de euro pe care le pierdem din cauza acestui regim iresponsabil?... De ce doar atunci când se pierd niște bani se vorbește despre destinația lor?", replicat lidera PAS Maia Sandu.

Veaceslav Negruța, fostul ministru al Finanțelor, a catalogat declarațiile premierului drept manipulare și minciuni. 

„Banii din asistența macrofinanciară NU au o destinație concretă, pe domenii! Banii din asistența macrofinanciară sunt pentru finanțarea generală a bugetului, iar prioritățile cheltuielilor bugetare sunt stabilite prin legea bugetară anuală! Cineva s-a apucat sa ardă podurile după sine? Cineva intenționat toarnă lumină proastă peste UE. Opriți-vă!”, a scris pe o rețea socială fostul ministru.

Totodată el a sugerat că echivalentul transei suspendate poate fi ușor redus de la proiectele lansate de PDM.

Pentru ce totuși erau destinate cele 100 de milioane de euro (60 milioane euro împrumut și 40 milioane euro – grant) asistență macrofinanciară a UE? Un răspuns adecvat nu a fost dat nici de premier și nici de ministerul Finanțelor, care este acum responsabil de gestionarea asistenței externe. 

Nici în Acordul de împrumut și Memorandumul de înțelegere (MoU), semnat între Republica Moldova și UE pe 23 noiembrie 2018, nu există o detaliere a destinației banilor. E menționat doar că „obiectivul acestei asistențe este de a ușura constrângerile de finanțare externă ale țării, de a diminua balanța de plăți și de necesitățile bugetare, de a-și consolida poziția de rezervă valutară și de a ajuta țara să abordeze vulnerabilitățile externe și financiare actuale”.

„Această asistență din partea Uniunii Europene este complementară resurselor furnizate țării de către instituțiile financiare internaționale și donatorii bilaterali în sprijinul stabilizării economice și a programului de reformă al autorităților”, se mai spune în document.

Deci, anume Guvernul de la Chișinău urma să decidă cum va repartiza banii, reieșind din scopurile generale pentru care UE trebuia să-i aloce. Cu același succes prim-ministrul putea să spună că ”banii UE erau destinați maternităților și noi-născuților” sau familiilor nevoiașe, cantinelor sociale, etc. - important este ca lumea să înțeleagă că dacă ceva merge prost în Republica Moldova, de vină este UE. 

Pe de o altă parte, ”dacă UE hrănește până și copiii în școlile și grădinițele din Moldova, cu ce naiba se ocupă Guvernul acestei țări?” - se întreabă retoric un cititor pe rețelele sociale. 

La momentul ratificării pe 15 decembrie 2017, de către Parlament a Acordului de Împrumut și a Memorandumului de Înțelegere, doar fostul premier Zinaida Greceanîi, liderul Partidului Socialiștilor, a cerut ca reprezentanții Ministerului Finanțelor să spună „foarte concret, în care scopuri vor fi utilizate și care sunt acele poziții bugetare, care vor fi finanțate din contul creditului și din contul grantului?”

Iuri Cicibaba, la acel moment vice-ministru în exercițiu al Finanțelor, a răspuns că împrumutul de 60 milioane de euro o să fie folosit „conform bugetului 2018, pentru finanțarea deficitului pentru anul 2018”.

„Grantul (de 40 milioane euro - n.r.) este inclus ca parte a veniturilor care o să fie folosite conform destinațiilor pe deplin, deci el merge în coșul total al cheltuielilor și o să fie folosit conform cheltuielilor prevăzute de către Legea bugetului. Noi nu avem alte obligații să folosim la alte activități decât ce este planificat în bugetul nostru. Deci în cazul acesta o să meargă și la cheltuieli sociale, și la cheltuieli prevăzute în Legea bugetului”, a precizat Cicibaba.

Fosta șefă a executivului s-a arătat revoltată de faptul că asistența va fi folosită pentru consumul curent și nu pentru investiții.

„Finanțarea deficitului bugetar nu este altceva decât finanțarea consumului curent. Banii îi mâncăm, dar cu ce o să-i întoarcem înapoi? ... Eu, în locul dumneavoastră, domnule ministru, aș veni cu proiectul de hotărâre și aș anexa la proiectul acesta de hotărâre o anexă cu, uite, pentru scopurile acestea...Noi înțelegem că orice reformă costă bani, dar arătați destinația lor specială, fiindcă altfel ne împrumutăm, mâncăm și pe urmă nu avem cu ce să întoarcem... și partenerii externi, de asemenea, să cunoască foarte bine pentru ce vor fi utilizați banii aceștia”, a declarat Zinaida Greceanîi.

Efectele deciziei Parlamentului European, dar mai ales ale replicilor tăioase ale reprezentanților puterii de la Chișinău sunt greu de evaluat. Mai ales în condițiile în care nu e clar până unde vrea să meargă în această confruntare guvernul Filip.

Șeful Guvernului susține chiar că suspendarea alocării primei tranșe din asistența macrofinanciară nu va avea efecte grave.

"Noi avem depășire la buget cu 1,4 miliarde lei. Noi nu avem o problemă financiară. Pentru noi asistența nu era importantă ca bani. Ar fi o greșeală să spun că este ok că nu primim bani. Evident că este păcat că a fost sistată, dar nu lovește în niciun proiect”, a spus Filip în cadrul unei conferințe de presă.

De notat că Republica Moldova conta în acest an pe prima tranșă din asistența macrofinanciară de 30 milioane de euro, dintre care 20 milioane sunt împrumut, iar 10 milioane euro - grant.

Dacă e așa cum spune premierul, atunci se iscă întrebarea - de ce a fost nevoie de o astfel de reacție dură și mai ales lansarea unor mesaje în care se menționează că autoritățile actuale găsesc mai multă înțelegere la SUA, decât la UE și respectiv americanii ne vor ajuta?

"De aceea, Chișinăul poate conta și de acum încolo pe un generos sprijin american. Dovadă a acestui fapt este poziția FMI, controlată de SUA, care confirmă, prin gura directorului său executiv Anthony De Lannoy, că va continua finanțarea Republicii Moldova", explică în cronica sa de la Prime TV, comentatorul Petru Bogatu.

Este puțin probabil să se întâmple situația în care UE să suspende complet finanțarea Moldovei. Or, nici în anul 2015, când o serie de instituții financiare internaționale au sistat finanțarea Moldovei ca urmare a fraudei bancare, UE a continuat să ajute țara noastră.

Ar fi o veritabilă lovitură pentru Moldova, și aici SUA nu va putea acoperi gaura ce poate apărea în bugetul țării în cazul unei eventuale suspendări a asistenței. Or potrivit datelor Platformei pentru gestionarea asistenței externe, UE este și rămâne a fi "lider absolut la capitolul asistenței financiare nerambursabile". 

UE cel mai mare sponsor al Moldovei

Astfel de la începutul cooperării cu Republica Moldova, UE a oferit până în anul 2016 peste 900 milioane de euro sub formă de grant. În 2016, cu asistența UE erau în proces de derulare 145 de proiecte cu un buget total de peste 654 milioane de euro. În plus în ultimii 10 ani, UE a aprobat și finanțat 12 programe de suport bugetar în valoare de peste jumătate de miliard de euro.

Datele oficiale relevă că în anii 2012-2016, UE a debursat Moldovei o asistență externă de 393,1 milioane euro. UE este urmată de Banca Mondială - cu 383 de milioane euro, SUA - cu 321,4 milioane euro, România - cu 185,4 milioane euro și ONU - cu peste 161 milioane euro.

Aici se poate de precizat că în anii 2013-2015 SUA a debursat cele mai mari sume ca urmare a realizării  Programul Compact, iar România a ajuns printre lideri în anul 2016, ca urmare a alocării creditului de 100 milioane euro. Acesta deja trebuie rambursat, ceea ce crează presiune asupra finanțelor publice.

Pe aceași platformă guvernamentală lipsesc încă totalurile pentru anul 2017, dar potrivit datelor Ministerului Finanțelor anul trecut UE a alocat o finanțare de circa 170 milioane dolari, ceea ce reprezentat o treime din toată asistența externă.

În anul 2018, Guvernul a planificat să obțină o finanțare externă de 596 milioane dolari, din care 209 milioane de la UE. Acum este clar că acest plan este unul irealizabil.

Ce va urma

Mai mulți experți văd în acțiunile guvernării tendințe de răstrângere a libertăților democratice, dar și o nedorință de a reforma justiția, ca aceasta să devină independentă. Or anume justiția a fost folosită drept unealtă pentru a anula alegerile primarului de Chișinău.

Analistul politic și activistul civic Igor Boțan vede în tot ce se întâmplă o acțiune deliberată a puterii, care nu vrea să admită o schimbare democratică a puterii.

„Eu am temeri că partidul de guvernământ în mod deliberat aduce situația până în pragul unei confruntări electorale absolut neoneste și va folosi acest prilej legat de această rezoluție pentru a utiliza toate instrumentele pe care le are: forța financiară, forța mediatică, instrumentele administrative…”, afirmă analistul într-un interviu pentru Europa Liberă.

Mai mult! O consecință a declarațiilor și atacurilor la adresa UE și reprezentanților săi va fi cu siguranță și izolarea Republicii Moldova și a actualei conduceri.

Sursa: mold-street.com