Bacteria, despre care se crede că ar fi cea mai veche mostră disponibilă public a vibronului holeric, a fost prelevată în 1916 de la un soldat aflat în convalescență în Egipt, au precizat cercetătorii. Analiza codului genetic al bacteriei a scos în evidență faptul că aceasta provenea dintr-o tulpină non-patogenă și că soldatul se recupera, probabil, după o altă infecție.

Tulpina era, cu toate acestea, relativ înrudită cu cele ale bacteriilor holerice prezente în focarele de holeră din ziua de astăzi și cele care au provocat epidemii în trecut.

"Chiar dacă acest eșantion (de bacterie) izolat nu a stat la baza unei epidemii este important să le studiem atât pe cele care produc boli, cât și pe cele care nu produc", a spus Nick Thomson, unul dintre coordonatorii studiului realizat de Wellcome Sanger Institute din Cambridge, Marea Britanie.

"Studierea tulpinilor din diferite perioade poate oferi o înțelegere mai aprofundată a evoluției acestei specii de bacterii și legătura cu istoricul bolile care îi afectează pe oameni".

Holera este o boală diareică gravă cauzată de consumul de alimente sau apă contaminate cu bacteria holerică patogenă. Se poate răspândi rapid în regiuni fără salubrizare corespunzătoare și a cauzat mai multe epidemii globale istorice sau pandemii.

Potrivit experților, una dintre aceste epidemii, cunoscută sub denumirea de ''a șasea pandemie'' a coincis cu Primul Război Mondial.

Focare de holeră există în prezent în mai multe țări, printre care Mozambic și Yemen. Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), această boala este o ''amenințare globală'', experții estimând că numărul cazurilor este cuprins între 1,3 și 4 milioane, iar numărul deceselor cauzate de holeră, între 21.000 și 143.000, pe plan global în fiecare an.

Matthew Dorman, de asemenea coordonator al cercetării, a precizat că analiza a scos la iveală și faptul că tulpina din 1916 avea numite defecte printre care lipsa flagelilor - structuri înguste cu rol în mobilitate.

"Am descoperit o mutație genetică esențială pentru dezvoltarea flagelilor, iar aceasta ar putea fi explicația", a spus Dorman.