Este vorba, în special de drogurile sintetice, precizează IPN, cu referire la șeful IGP, Alexandru Pânzari.  

în ultimii trei ani consumul drogurilor de tip nou a crescut de la 1% la 13%. Anul trecut poliția a identificat două kilograme de astfel de droguri, iar anul acesta s-a reușit sechestrarea a cinci kilograme, a precizat șeful poliției. 

Secretarul de stat de la Ministerul Sănătății Muncii și Protecției Sociale, Boris Gîlca, a menționat că aproximativ 59% din consumatori utilizează droguri sintetice, pe când rata celor care folosesc droguri injectabile este de aproximativ 36%.

„Drogurile noi sunt extrem de periculoase. Acestea dau reacții imprevizibile, afectează sistemul nervos central, creează consecințe ireversibile pentru organism și pot duce chiar la deces”, a avertizat Boris Gîlca.

În opinia sa, ar trebui schimbată atitudinea față de cei afectați de consulul de druguri - de la măsuri represive la măsuri prietenoase în combaterea acestui flagel.

În ultimii ani în teritoriu au fost deschise mai multe centre prietenoase tinerilor, unde aceștia beneficiază de programe educaționale de prevenție, sunt informați cu privire la pericolele pe care le aduce consumul de droguri. Anual, aproximativ 300 de persoane care consumă droguri beneficiază de servicii de reabilitare psihosocială. Strategia Națională Anti-Drog înregistrează indicatori pozitivi, afirmă oficialul.

„Avem o stabilizare a numărului consumatorilor de droguri. De asemenea, avem o diminuare a consumului pe vârste. Datele arată că nu avem înregistrați tineri care utilizează droguri până la vârsta de 14 ani. Rata consumatorilor de droguri cu vârsta între 16-17 ani este sub 1%.  Majoritatea utilizatorilor de droguri au vârsta de peste 30 de ani”, spune Boris Gîlca.

Coordonator național HIV/SIDA a Oficiului Națiunilor Unite pentru Droguri și Crime (UNODC), Ina Tcaci, a menționat că drogurile noi, etnobotanicele, drogurile de design, sunt derivați chimici sintetici care mimează efectele drogurilor cunoscute, cum sunt marijuana, cocaina, heroina. În 2017 au apărut peste 800 de substanțe noi, dintre care doar 200 de substanțe au fost descoperite.  

„Marea provocare a acestor tipuri de droguri este că statele nu reușesc să ajusteze cadrul legal, ca să reglementeze statutul acestor droguri. Nu se reușește formarea de laboratoare care să poată testa efectele acestor substanțe și nici nu se reușește monitorizarea vânzărilor online. Ceea ce cunoaștem despre aceste tipuri de substanțe este că au consecințe grave asupra sistemului nervos central, care se manifestă prin agresiune sporită, psihoze, care sunt uneori ireversibile, prin intoxicații, care sunt uneori letale”, a subliniat ea, adăugând că din acest motiv este complicată întreținerea unui serviciu medical de reabilitare a consumatorilor acestor substanțe narcotice.

Reprezentanta UNODC spune că este nevoie ca atât societatea, cât familiile să conștientizeze pericolul drogurilor, însă soluția problemei nu este condamnarea consumatorilor, ci ajutorarea lor.

În acest context, Anatol Munteanu, secretar de stat Ministerul Justiției, susține că și în sistemul penitenciar se desfășoară măsuri de combatere a consumului de droguri, implicit servicii pentru reducerea riscurilor pentru consumatorii de droguri și oferirea de asistență psihosocială și de reabilitare. Astfel, în 15 penitenciare s-ar accepta schimb de seringi, casă împiedice răspândirea maladiilor prin sânge. În alte 13 închisori se aplică terapii cu metadonă. În penitenciarul nr.9 a fost instituită unitatea terapeutică, unde 15 deținuți beneficiază de terapie și consiliere, potrivit lui Anatolie Munteanu.

Un prim videoclip elaborat în cadrul campaniei „Alege Viața” a fost prezentat, vineri, la o conferință de presă, mai scrie IPN.