Astfel, dacă în 2014 au fost admise peste 5800 de demersuri de interceptare a convorbirilor telefonice, în 2015 numărul acestora a crescut până la 9700. De asemenea, a rămas constant de înaltă – de 98 la sută – și rata demersurilor admise de către judecătorii de instrucție la solicitarea procurorilor.

O decizie a Curții Europene pentru Drepturile Omului din septembrie 2009, în cazul Iordachi și alții contra Republicii Moldova, a constatat că legislația cu privire la interceptările telefonice este imperfectă și că numărul autorizărilor la demersurilor de interceptare este foarte ridicat. De asemenea, judecătorii de instrucție nu justifică deciziile de autorizare. După această hotărâre, legislația a fost modificată, dar numărul autorizațiilor a rămas înalt, a subliniat președintele Centrului de Resurse Juridice, Vladislav Gribincea.

„În 2009 Curtea Europeană spunea că circa 3000 de interceptări pentru Republica Moldova este mult prea mult. Am modificat legislația, am instituit condiții mai dure pentru autorizarea interceptărilor, ca în anul 2015 să avem 10 mii de interceptări. Interceptarea convorbirilor telefonice nu trebuie să fie o măsură nu trebuie să fie o măsură automată, ea trebuie să fie aplicată atunci când alte măsuri de documentare nu sunt suficiente”, a declarat Vladislav Gribincea.

De asemenea, este necesar un mecanism de stocare a înregistrărilor telefonice, pentru  a asigura confidențialitatea acestora, a menționat Vladislav Gribincea.

„Acum o copie a acestor interceptări rămâne la procuror, alta se duce la judecător. Care este riscul că aceste materiale nu vor apărea în presă? Cum s-a mai întâmplat, de fapt”, a constatat Vladislav Gribincea.

O altă lacună în legislație o reprezintă faptul că persoanele care au fost interceptate în mod ilegal nu sunt informate ulterior despre acest lucru. La rândul lor, cei care sunt interceptați legal, trebuie să fie informați nu mai târziu de momentul încetării urmăririi penale, urmând să ia cunoștință de conținutul înregistrărilor realizate și decizia judecătorului. 

Interceptările telefonice pot fi efectuate la solicitarea procurorilor, numai în cadrul unui proces penal, după ce au fost aprobate de către judecătorul de instrucție. Un proiect de lege avizat de Guvern în 2014 îi oferă, însă, Serviciului de Informații și Securitate dreptul de a efectua acțiuni de investigație speciale în afara unui dosar penal, în cazuri ce vizează  acțiuni de spionaj, trădare de patrie, terorism sau acțiuni cu scopul de a răsturna, prin violență, regimul constituțional. Proiectul este criticat de către experți, care afirmă că este o inițiativă periculoasă, pentru că SIS din Republica Moldova va putea acționa într-un mod similar cu cel în care proceda până nu demult SRI din România, adică fără o hotărâre judecătorească, drept ce i-a fost retras recent de Curtea Constituțională de la București.