Băieții predomină în numărul copiilor născuți 

Din numărul total al copiilor născuți-vii, 51,6% au fost băieți, raportul de masculinitate fiind de 107 băieți la 100 de fete. Cei mai mulți copii (83,7%) s-au născut după o durată a sarcinii de peste 35 săptămâni.

Femeile din mediul rural nasc la o vârstă mai tânără comparativ cu cele din mediul urban

Vârsta medie a mamei la prima naștere în anul 2022 a constituit 25,3 ani. Femeile din mediul rural au născut la o vârstă mai tânără – 23,9 ani comparativ cu cele din mediul urban – 27,3 ani. Distribuția născuților-vii în funcție de vârsta mamei evocă concentrarea acestora în intervalul de vârstă 25 de ani până la vârsta de 34 ani (cu 55,7% din total născuți-vii).

Totodată, nivelul natalității extraconjugale în anul 2022 a constituit 18,3% sau aproape fiecare al cincilea copil s-a născut în afara căsătoriei. În mediul rural, în afara căsătoriei s-au născut 21,4% din născuți-vii comparativ cu 14,0% în mediul urban.

Educația timpurie

În anul 2022 în țară au activat 1479 de instituții de educație timpurie, inclusiv 809 cu statut de creșă-grădiniță, 563 – grădinițe, 89 – școli-grădinițe, 16 – centre comunitare și 2 creșe. Majoritatea instituțiilor de educație timpurie aparțin sectorului public (1464 de unități sau 99,0%), 15 unități fiind instituții private. Din totalul de 1479 instituții de educație timpurie, 76,3% au activat în mediul rural. 

Numărul copiilor înscriși în instituțiile de educație timpurie este în scădere

La sfârșitul anului 2022 numărul copiilor înscriși în instituțiile de educație timpurie a fost de 133,4 mii persoane, cu cca 3,8 mii de copii sau cu 2,7% mai puțin comparativ cu anul precedent. Micșorarea numărului de copii din instituțiile de educație timpurie este mai pronunțată în unitățile din mediul rural (cu 2,9 mii sau cu 4,3% față de anul 2021).

În anul 2022 puțin peste jumătate dintre copiii din instituțiile de educație timpurie au fost înscriși în instituțiile din mediul urban (50,5%) și 51,7 % erau băieți.

Majoritatea copiilor erau înscriși în învățământ preșcolar (88,9%), cea mai mare pondere fiind înregistrată în mun. Chișinău (90,6%) iar cea mai mică – în regiunea Sud (86,5%).

Distribuția pe vârste a copiilor din instituțiile de educație timpurie denotă o preponderență a copiilor cu vârsta de 6 ani – 23,1% și 5 ani – 22,7%, ponderea celor cu vârsta de 4 ani constituind 22,0%, de 3 ani –19,9%, de până la 3 ani (înscriși în educație antepreșcolară) – 11,1%, iar a celor de 7 ani și peste – 1,2%.

În anul 2022 la 100 de locuri în instituțiile de educație timpurie din țară au revenit în medie 75 de copii. Pe medii de reședință se remarcă o valoare mai mare a numărului mediu de copii la 100 de locuri în mediul urban ‒ 94 de copii comparativ cu cel din rural – 63 de copii (în scădere comparativ cu anul 2021 – 95 și, respectiv, 66 de copii la 100 de locuri).

Distribuția pe raioane și municipii a numărului de copii la 100 de locuri în instituțiile de educație timpurie variază. Astfel, cei mai mulți copii la 100 de locuri au revenit în mun. Chișinău – 102 persoane, mun. Bălți– 96 de persoane și Ialoveni – 90 de persoane, iar cei mai puțini copii la 100 de locuri au revenit instituțiilor din raionul Leova, valoarea acestui indicator fiind de 38 copii la 100 de locuri.

În anul 2022 numărul copiilor cu deficiențe senzoriale, fizice și comportamentale, înscriși în instituțiile de educație timpurie specială a fost de 589 persoane. Majoritatea acestor copii (91,7%) fac parte din grupa de vârstă 3 ani și peste și sunt cuprinși în educația preșcolară. În funcție de tipul necesităților, ponderi mai mari revin copiilor cu deficiențe de vorbire (32,0%), de vedere (26,1%) și  deficiențe intelectuale (13,8%). Totodată, în instituțiile de educație timpurie cu destinație generală erau înscriși 197 de copii cu dizabilități și 1494 de copii cu cerințe educaționale speciale.

Învățământul primar și secundar general

În anul de studii 2022/23 învățământul primar și secundar general s-a desfășurat în 1218 instituții, inclusiv 92 de școli primare, 781 de gimnazii, 336 de licee și 7 școli pentru copii cu deficiențe în dezvoltarea intelectuală sau fizică. Majoritatea instituțiilor de învățământ primar și secundar general aparțin sectorului public (98,1%) și 74,3% din total instituții au activat în mediul rural.

La începutul anului de studii 2022/23, în învățământul primar și secundar general erau înscriși 334,5 mii de elevi, cu 2,2 mii mai puțin față de anul de studii 2021/2022.

Din punct de vedere al distribuției pe sexe și pe medii de reședință, în anul de studii 2022/23 51,0% din elevi erau băieți, iar 55,1% își făceau studiile în mediul urban. Ponderea copiilor înscriși în clasa I, care au urmat programe de educație preșcolară, a constituit 96,5%.

Din numărul total de elevi, în învățământul primar au fost înscriși 41,0%, în învățământul gimnazial ‒ 47,6% și în cel liceal ‒ 11,4%. Pe medii de reședință, învățământul liceal în mediul urban este mai atractiv. Fetele au predominat în nivelul liceal.

Ponderea elevilor cu cerințe educaționale speciale și cu dizabilități integrați în instituțiile de învățământ general s-a majorat

La începutul anului de studii 2022/23 în instituțiile de învățământ primar și secundar general din țară erau înscriși 10,5 mii de elevi cu cerințe educaționale speciale și cu dizabilități, dintre care majoritatea au urmat studiile în instituții de învățământ general (94,8%), iar 5,2%  – în școli pentru copii cu deficiențe în dezvoltarea intelectuală sau fizică.

Comparativ cu anul de studii 2018/19, în instituțiile de învățământ general a crescut atât  numărul de elevi cu cerințe educaționale speciale (cu 3,8%), cât și numărul de elevi cu dizabilități (cu 8,3%).

Proporția băieților cu cerințe educaționale speciale și cu dizabilități, cuprinși în învățământul general, rămâne a fi mai mare comparativ cu cea a fetelor, în anul de studii 2022/23 acest indicator a constituit 66,2%, comparativ cu  33,8% (în anul 2021/22 - 65,7%, și, respectiv, 34,3%).

Învățământul extrașcolar

În anul 2022 în țară au activat: 120 de școli de muzică, de arte și școli de arte plastice pentru copii, în care și-au făcut studiile 22,9 mii copii; 50 de centre de creație pentru copii, în cadrul cărora au funcționat diverse cercuri la care au participat 31,9 mii de copii; 8 centre de creație tehnică în care au participat 5,1 mii de copii; 2 centre ale tinerilor naturaliști și 3 centre ale tinerilor turiști în care au participat 1,4 mii de copii, și respectiv, 1,5 mii de copii.

În cadrul școlilor de muzică și arte, cele mai solicitate instrumente studiate au fost pianul (pentru 4,8 mii de copii) și instrumentele cu coardă (pentru 3,1 mii de copii), iar în cadrul școlilor de arte plastice cele mai atractive au fost arta plastică (pentru 6,9 mii de copii) și clasa coreografică (pentru 2,8 mii de copii).

Biblioteci pentru copii

În anul 2022 au activat 103 biblioteci pentru copii: Biblioteca Națională pentru Copii „Ion Creangă” și 102 biblioteci publice teritoriale / filiale pentru copii, cu 2 unități mai puține comparativ cu anul 2021 (vezi anexa, tabelul 9). 

În perioada 2018-2022 se atestă o tendință de diminuare a numărului de utilizatori activi în cadrul bibliotecilor (de cca 1,5 ori), precum și micșorarea numărului de împrumuturi de documente (de 1,4 ori).

În același timp, numărul de vizitatori pe blogurile/ website-urile bibliotecilor pentru copii a crescut de 2,2 ori față de anul 2018 (149,3 mii în anul 2022 comparativ cu 69,4 mii în anul 2018).

În cadrul bibliotecilor pentru copii, în anul 2022 s-au desfășurat 7,4 mii de activități culturale, educaționale și științifice, la care au participat 95,1 persoane.