Cele două studii, publicate în New England Journal of Medicine (NEJM), au fost realizate pe un eșantion de aproape 300 de copii și tineri cu vârste sub 21 de ani, care au avut COVID-19 (sau suspiciuni întemeiate), cazuri recenzate în Statele Unite în perioada martie-mai, în urma unei alerte lansate în Regatul Unit la finalul lunii aprilie, apoi de către Centrul pentru Prevenirea și Controlul bolilor (CDC) din Statele Unite în luna mai.

Pe plan global, au fost raportate o mie de cazuri în care sunt incluse și cele vizate de noile studii, a declarat Michael Levin, cercetător la Imperial College din Londra, într-un editorial publicat de NEJM. Pe 15 mai, Centrul european de prevenire și de control al bolilor a raportat 230 de cazuri în Europa, dintre care două decese în Franța și Regatul Unit.

Așa cum s-a bănuit, este clar că sindromul apare într-o a doua etapă, la mai multe săptămâni după infectarea cu virusul SARS-CoV-2: un studiu realizat pe plan național menționează o durată medie de 25 de zile, în timp ce altul, realizat la New York, arată că majoritatea cazurilor s-au prezentat la o lună după vârful pandemiei în orașul respectiv.

Această afecțiune este confirmată ca fiind foarte rară: 2 cazuri la 100.000 de persoane cu vârste sub 21 de ani. Așa cum au observat deja medici de pe cele două coaste ale Atlanticului, copiii de culoare, hispanici și de origine indiană sunt relativ mai afectați în comparație cu copiii caucazieni.

Simptomele cele mai frecvente nu sunt respiratorii: peste 80% dintre copii suferă de fapt de tulburări gastrointestinale (dureri abdominale, greață sau vărsături, diaree), iar mulți au prezentat erupții cutanate, în special cei sub cinci ani. Toți au prezentat febră, cel mai adesea mai mult de patru sau cinci zile. La 80% dintre aceștia, este afectat sistemul cardiovascular. În cazul unui procent cuprins între 8% și 9%, pacienții au dezvoltat un anevrism al arterelor coronariene.

Cei mai mulți dintre copii aveau o stare bună de sănătate anterior și nu prezentau factori de risc sau afecțiuni preexistente.

Dintre aceștia, 80% au fost internați la terapie intensivă, 20% au primit asistență respiratorie invazivă, iar 2% au decedat.

În momentul primelor alerte, medicii au observat numeroase similitudini cu boala Kawasaki, care afectează în special nou-născuții și copiii foarte mici și declanșează inflamații la nivelul vaselor sangvine, care pot provoca probleme cardiace. Aceste noi date confirmă că MIS-C și Kawasaki au puncte în comun, dar că sindromul nou-descoperit afectează în general copiii cu vârste mai mari și declanșează inflamații mai intense.

Rămâne încă un mister cauza sindromului, care se bănuiește că ar fi legată de o reacție anormală a sistemului imunitar. Lămurirea acestui aspect ar putea avea implicații asupra dezvoltării unui vaccin și a inflamațiilor care afectează de asemenea multiple organe în cazul adulților bolnavi de COVID-19, a sugerat Michael Levin.