„Secretarul de stat și secretarul general Rutte au discutat despre importanța de a avea aliați capabili de apărare și o partajare reală a sarcinilor”, mai arată diplomația americană.

La Forumul de la Davos, Trump și-a îndreptat atenția către NATO, relansând una dintre cele mai controversate cereri ale sale – contribuții financiare mai mari din partea membrilor Alianței. În timp ce țările NATO s-au angajat anterior să aloce cel puțin 2% din PIB pentru apărare, Trump a insistat că acest lucru este insuficient.

„Voi cere, de asemenea, tuturor țărilor NATO să crească cheltuielile pentru apărare la 5% din PIB, ceea ce ar fi trebuit să fie cu ani în urmă”, a spus el, însă secretarul general al NATO Mark Rutte consideră că obiectivul final al cheltuielilor NATO ar putea fi în jur de 3,6 sau 3,7 % din PIB în timp ce a precizat că președinția lui Trump va crește turația investițiilor în apărare ale europenilor. 

În legătură telefonică directă Washington – Bruxelles, Rubio și Rutte „au discutat despre importanța încetării războiului Rusiei împotriva Ucrainei și despre necesitatea unei soluții pașnice”, formula de comunicare aleasă de Departamentul de Stat atribuind cert vina Rusiei pentru acest conflict.

De altfel, tot la Davos, Donald Trump l-a învinuit indirect pe omologul său rus Vladimir Putin pentru faptul că războiul din Ucraina continuă să facă ravagii, la o zi distanță după ce a amenințat cu tarife și sancțiuni masive asupra produselor rusești dacă nu va reuși să ajungă la un acord pentru a pune capăt conflictului.

El a declarat că va reduce costul petrolului prin starea de urgență națională prin care pune capăt politicilor verzi având în vedere că SUA sunt principalul producător de gaz și petrol din lume.

Poate cel mai controversat moment al discursului lui Trump a fost acela în care acesta a legat prețul petrolului de războiul din Ucraina. “Dacă prețul petrolului ar scădea, războiul Rusia-Ucraina s-ar încheia imediat”, a afirmat el, susținând că veniturile ridicate din energie permit Moscovei să își susțină operațiunile militare și promițând să exercite presiuni asupra Arabiei Saudite și țărilor OPEC pentru a diminua prețul petrolului.

De asemenea, în discuția lor telefonică, secretarul de stat al SUA și secretarul general al NATO „au convenit asupra faptului că zona euro-atlantică și zona indo-pacifică sunt indisolubil legate și asupra necesității unei mai mari cooperări și înțelegeri între regiuni”, reconfirmând practic politica NATO de apropiere față de democrațiile din Asia-Pacific, dar și punțile de cooperare construite în mandatul administrației democrate a președintelui Joe Biden.

Secretarul de stat Marco Rubio și-a început marți mandatul în calitate de cel mai înalt diplomat american, promițând să mențină departamentul său în centrul elaborării politicii externe a SUA și să execute ceea ce a spus el că este obiectivul președintelui Donald Trump de a promova pacea prin forță.

Rubio, în vârstă de 53 de ani, un oponent al Chinei, un susținător ferm al Israelului și unul dintre senatorii care a sponsorizat legea ca niciun președinte să nu poată retrage SUA din NATO, a fost primul dintre cei nominalizați de Trump pentru cabinet care a depus jurământul marți și s-a angajat să pună în aplicare politica externă a noului lider de la Casa Albă, de „promovare a interesului național al acestei țări”.

La audierea sa în Senat, Marco Rubio a avertizat că SUA trebuie să schimbe cursul pentru a evita să devină mai dependente de China, în timp ce a promis o politică externă robustă axată pe interesele americane, subliniind că atât Moscova, cât și Kievul, vor trebui să facă concesii pentru a pune capăt războiului din Ucraina și punctând că va trebui ridicată problema „rolului SUA și al NATO în secolul al XXI-lea” și evocând faptul că Statele Unite au nevoie de „aliați de apărare competenți”.