Enver Dugolli, prim-vicepreședintele comisiei, a declarat că pericolul din Serbia este menționat în mod explicit pentru prima dată într-un astfel de document.

Proiectul Strategiei de Securitate a fost întocmit de Consiliul de Securitate al Kosovo, a trecut deja prin proceduri în Adunarea din Kosovo (Parlamentul de la Priștina) și a fost aprobat de comisie cu voturile celor cinci membri prezenți din Mișcarea Vetëvendosje, formațiune de guvernământ, în timp ce două dintre partidele de opoziție au votat împotrivă, iar unul s-a abținut.

În document se mai arată că "Guvernul Republicii Kosovo va evalua fezabilitatea dezvoltării celor mai potrivite modele de rezervă voluntară precum și cea a serviciului militar obligatoriu, conform practicilor contemporane ale țărilor occidentale, în conformitate cu circumstanțele, condițiile și resursele locale".

Dugolli susține că serviciul militar obligatoriu poate fi operaționalizat "fără a împiedica planul cuprinzător de tranziție al Forței de Securitate din Kosovo (FSK)".

FSK este în proces de transformare într-o armată completă începând cu 2018. Se preconizează că acest proces va dura zece ani. Este de așteptat ca FSK, în timpul transformării, să dubleze numărul efectivelor sale și să devină o armată profesionistă de 5.000 de militari.

Opoziția critică proiectul

Rashit Qalaj, reprezentantul Partidului Democrat din Kosovo, formațiune de opoziție, spune că a votat împotriva Proiectului de Strategie de Securitate, întrucât în acest document "există o lipsă de viziune", iar pe baza lui "nu se poate vedea unde va fi Kosovo peste cinci ani" din punct de vedere al securității.

Anton Quni, deputat al Ligii Democrate din Kosovo, partid de opoziție, spune că a votat împotriva aprobării Proiectului de Strategie de Securitate din cauza faptului că acesta nu include riscul rezultat din migrația cetățenilor kosovari.

,,Cred că migrația tinerilor este unul dintre pericole. Ar trebui luat în considerare. Este imposibil să păstrăm vitalitatea instituțiilor de securitate, să le reînnoim, să asigurăm o continuitate a funcționării acestora, în timp ce avem o problemă cu recrutarea tinerilor în cadrul FSK, poliție, agenții și diferite servicii".

Conform Ministerului Afacerilor Interne de la Priștina, în perioada 2013-2017, în medie, până la 35 de mii de cetățeni din Kosovo au emigrat anual.

Relațiile cu Serbia

În anii 1998-99, în Kosovo a avut loc un război inițiat de regimul sârb de atunci, care s-a soldat cu peste 13.000 de civili morți și mii de dispăruți. Peste 1.600 de oameni sunt încă dispăruți, majoritatea etnici albanezi.

Serbia nu recunoaște independența Kosovo și, în Constituție, continuă să o considere parte a teritoriului său.

Kosovo și Serbia sunt în discuții pentru normalizarea relațiilor din 2011, dar procesul merge lent. În pofida a zeci de acorduri convenite de cele două părți, implementarea lor pe teren lasă mult de dorit.

România face parte din cele cinci state membre ale UE care nu recunosc independența Kosovo, alături de Cipru, Grecia, Slovacia și Spania.