Faza finală a celebrării centenarului URSS

Faza finală a celebrării centenarului URSS începe la 5 decembrie  și va culmina la 30 decembrie 2022 cu un raliu automobilistic. O decizie în acest sens a fost adoptată încă acum un an, la cea de a VIII-a adunare plenară a Consiliului Central al Uniunii Partidelor Comuniste din fosta Uniune Sovietică (UPC-PCUS). Cu ocazia aniversării menționate, UPC-URSS și-a reiterat obiectivul fundamental: „La o sută de ani de la semnarea Tratatului de constituire a URSS, urmează să facem alegerea istorică: fie alegem renașterea unei noi federații sovietice a republicilor cu adevărat independente, pe bază voluntară; fie pledăm pentru menținerea degradării continue a statelor „suverane” post-sovietice, care sunt sortite să-și piardă completamente identitatea națională, rămânând în sălbătăcie din cauza dispariției populației lor băștinașe”. Evident, alegerea istorică a fost făcută în favoarea primei opțiuni. Respectiv, Partidul Comuniștilor din Republica Moldova (PCRM), ca parte componentă a UPC-PCUC, s-a aliniat apelului revoluționar, angajându-se să coparticipe la realizarea alegerii istorice – restaurarea URSS.

Zis și făcut! În calitatea de frate mai mare printre partidele membre ale UPC-PCUS, Partidul Comunist din Federația Rusă (PCRF) a înregistrat în Duma de Stat a Federației Ruse un proiect de hotărâre privind declararea anului 2022 drept an al celebrării a 100 de ani de la constituirea URSS. Argumentarea a fost după cum urmează:  „URSS a devenit principalul motor al luptei pentru pacea mondială și dezarmare… a salvat omenirea de la declanșarea celui de-al treilea război mondial”. La 18 aprilie 2022, însă, Duma de Stat a respins inițiativa PCFR. Vorba e că inițiativa comuniștilor ruși nu a picat bine. Să vorbești despre pacea mondială și să condamni războiul în perioada operațiunii militare speciale, adică a agresiunii rusești în Ucraina, însemna să manifești disidență față de regimul președintelui Putin.

În Rusia, însăși cuvintele pace și război au fost practic interzise de regimul putinist, iar cei care le pronunțau sau afișau erau imediat arestați și condamnați la ani grei de pușcărie. Asta nu intra în planurile PCFR, liderul căruia, Ghenadi Ziuganov, a susținut agresiunea rusească împotriva Ucrainei chiar de la bun început. Respectiv, PCFR s-a văzut nevoit să se resemneze pentru o perioadă și să caute căi alternative pentru celebrarea aniversării URSS. Probabil, nici nu putea fi altfel, doar numele liderul PCFR începe cu litera “Z”, care a devenit simbol al agresiunii rusești. Marketingul, fie el și pur comunist, contează mult în politică.

Lupta pentru restaurarea URSS continuă...

Spre deosebire de comuniștii ruși, cei moldoveni au dat dovadă de principialitate și curaj. PCRM a reacționat foarte dur la refuzul Dumei de stat de a declara 2022 an centenar al URSS. Imediat ce a devenit clar că majoritatea parlamentară pro-putinistă din Duma de stat – fracțiunile Edinaya Rossia  și Sparvedlivaya Rossia, nu susține celebrarea centenarului URSS, conducerea PCRM a adoptat propria strategie în lupta pentru refacerea URSS. Întrucât partidele rusești menționate au semnate acorduri de cooperare cu Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM), conducerea PCRM a declanșat un atac furibund împotriva liderul informal al PSRM, Igor Dodon, reamintind opiniei publice că acesta din urmă e un trădător ordinar și un corupt, iubitor de kuliok-uri.

Pentru PCRM contează să dea dovadă de atașament față de principiile NKVD-iste și comuniste – cap limpede, inimă fierbinte, mâini curate. În astfel de circumstanțe, urmărindu-și scopul declarat, comuniștii moldoveni au constituit o alianță combativă cu Partidul Șor, denumită Pentru o viață nouă. De ce cu Partidul Șor? Fiindcă PCRM a ajuns la concluzia logică că liderul Partidului Șor: are cap limpede – a știut să devalizeze sistemului bancar moldovenesc de un miliard de dolari, iar orice revoluție are nevoie de bani mulți; are inimă fierbinte – știe să organizeze revolte populare fierbinți, motivându-i generos pe cei revoltați, de fapt, angajați la muncă revoluționară pentru bani cash; are, evident, mâini curate, altminteri liderul PCRM nu i-ar fi fost nuntaș. Respectiv, membrii Partidului Șor, ai PCRM și a altor partide revoluționare au constituit un Comitet al salvării naționale.

Spiritului revoluționar nu poate fi înăbușit...

Revenind la problema celebrării centenarului URSS, trebuie să constatăm că partidele din cadrul UPC-PCUS au identificat câteva măsuri extrem de ingenioase pentru a-și realiza scopul stabilit. În primul rând, pentru a nu deranja regimul putinist, succesor al lui Boris Elțin, conducerea UPC-PCUS a adoptat, în luna iulie 2022, decizia de a organiza un concurs pentru copii și tineret cu genericul “URSS - țară măreață”, dedicat aniversării a 100 de ani de la formarea URSS”. Curios, dar PCRM nu a fost invitat să facă parte din comitetul organizatoric al concursului menționat pentru copii și tineret. Probabil, fiindcă PCRM era ocupat în proiectul revoluționat Pentru o viață nouă.

Totuși, conducerea UPC-PCUS și-a manifestat îngrijorarea față de presiunile guvernării de la Chișinău asupra PCRM și a îndemnat “liderii partidelor comuniste frățești, deputații comuniști ai organelor legislative să folosească mai mult tribunele forurilor internaționale, posibilitățile mass-media și resursele rețelei globale de internet pentru a atrage atenția comunității mondiale la represiunile politice împotriva comuniștilor și susținătorilor acestora, pentru a extinde frontul de solidaritate cu partidele comuniste din Ucraina, republicile populare Donețk, Lugansk, Transnistria, cu Partidul Comuniștilor din Republica Moldova”. Straniu lucru, în loc să insiste pe realizarea sarcinii de restaurare a URSS, UPC-PCUS a coborât ștacheta revoluționară jos, îndemnând la utilizarea instrumentarul politic al democrațiilor burgheze de atragere a atenției comunității internaționale...?!

Dar să nu ne grăbim cu concluziile. Ceva mai târziu, la 21 noiembrie 2022, a fost adoptată o decizie cu adevărat neordinară – celebrarea centenarului URSS să înceapă pe 5 decembrie, adică în ziua când a fost adoptată constituția stalinistă, în 1936. Nu e deloc întâmplător, fiindcă doar peste un an, în cadrul constituțional stalinist, a fost dat startul marii terori, care a condus la nimicirea in corpore a elitei bolșevice, instaurând dictatura, dar nu a proletariatului, conform teoriei marxist-leniniste, ci a nomenclaturii staliniste. Interesante perspective ne oferă UPC-PCUS – oscilarea într-un registru de la utilizarea metodelor democrației burgheze, până la cele staliniste.

Dar să nu exagerăm, să admitem că e vorba de o abordare dialectică. Că este așa ne convingem atunci când aflăm care va fi punctul culminant al acțiunilor de celebrare a centenarului URSS – un raliu automobilistic de trei săptămâni pe teritoriul Rusiei și al regiunilor ocupate din Ucraina, Georgia etc. Calculul este aproape genial! Miile de cetățeni, care vor urmări deplasarea cortegiilor automobiliste, cu drapele sovietice, copleșiți de nostalgia pentru URSS, se vor pătrunde de importanța momentului și vor cere restaurarea imperiului sovietic. Nu ne rămâne decât să vedem dacă comuniștii moldoveni, deopotrivă cu șoriștii și socialiștii, se vor alătura acestei inițiative a comuniștilor ruși și vor organiza propriul raliu automobilistic, aici în Republica Moldova. Nu ne-a rămas mult de așteptat!       

Concluzii

Apropierea momentului culminant al celebrării centenarului URSS răscolește extrem de profund nostalgia după imperiul sovietic. Totuși, este extrem de curios că nu metodele leniniste sau cele staliniste sunt cele mai solicitate de nostalgici și liderii comuniști din UPC-PCUS pentru restabilirea puterii sovietice, ci cele ale marelui combinator – Ostap Bender. Ultimul nu era comunist, dimpotrivă, exploata viciile sovietice, de sorginte nomenclaturistă. Soluția lui Bender pentru o ramură foarte îngustă – lupta cu drumurile desfundate prin organizarea raliurilor automobilistice, a devenit universală. De aceea, nu este deloc întâmplător că UPC-PCUS recurge la remediul marelui Ostap Ibraghimovici, pentru refacerea URSS.

Deși raliul automobilistic este soluția perfectă, există totuși o întrebare spinoasă. Cortegiul automobilistic trebuie să fie format din mașini sovietice sau din mașini străine, produse în țări capitaliste? Întrebarea nu e trivială. Problema e că dacă cortegiile vor fi formate din mașini sovietice, s-ar putea să se defecteze în drum și să nu mai ajungă la destinație, stricând întregul plan. Asta ar convinge cetățenii nostalgici că, de fapt, ar fi o mare nebunie refacerea URSS. De aceea, cortegiul de automobile ar trebui să fie format din mașini produse de capitaliști: germane, japoneze, franceze, italiene, americane sau chiar chinezești. La urma urmei, chiar însuși Ostap Bender, în raliurile sale, se folosea de un Studebaker american. De fapt, comuniștii și socialiștii moldoveni de mult utilizează doar automobile, tehnică de uz casnic, îmbrăcăminte etc., produse în state capitaliste.

Există motive foarte serioase ca socialiștii și comuniștii moldoveni să se alinieze la raliul automobilistic, în afara îndemnului colegilor din Rusia: aceștia nutresc  sentimente antiromânești, pe care nu le pot ascunde. Vorba e că visul luminos al inventatorului raliului automobilistic, ca instrument universal de atingere a idealurilor, a fost curmat de grănicerii și vameșii români...

Sursa IPN.