NOI ȘI EUROPA | Securitatea frontierelor și răspunsul autorităților Republicii Moldova la provocările curente. Podcast cu Rosian Vasiloi, șeful Poliției de Frontieră a Republicii Moldova

  • 30 Iulie 10:02
NOI ȘI EUROPA | Securitatea frontierelor și răspunsul autorităților Republicii Moldova la provocările curente. Podcast cu Rosian Vasiloi, șeful Poliției de Frontieră a Republicii Moldova

O țară mică cu o inimă mare. Așa a fost prezentată Republica Moldova în discursul mai multor lideri de țară, jurnaliști și lideri de opinie, care au apreciat la cel mai înalt nivel eforturile investite de către autoritățile centrale și locale, dar și de societate per ansamblu, în gestionarea fluxurilor de refugiați din Ucraina. Un aport relevant în acest context l-a avut și Poliția de Frontieră, care a reușit să răspundă abil traficului intens de persoane în primele săptămâni după declanșarea războiului Federației Ruse împotriva Ucrainei. Chiar dacă au trecut aproape cinci luni de atunci, situația la frontieră rămâne una dificilă, în spcial din cauza traficului sporit de mărfuri și produse agricole, ce tranzitează Republica Moldova cu destinația portului Constanța, dar și a cazurilor mai frecvente de contrabandă cu arme, țigări și droguri după sistarea traficului pe segmentul transnistrean al frontierei moldo-ucrainene. Despre toate aceste provocări, dar și prioritățile de reformă ale Poliției de Frontieră, discutăm astăzi cu Rosian Vasiloi, șeful Poliției de Frontieră a Republicii Moldova, într-un nou episod al podcastului „Noi și Europa”.

Domnule Vasiloi, bun găsit la podcastul ‘’Noi și Europa’’. În câteva săptămâni dumneavoastră veți avea un an de la numirea în funcția de șef al Poliției de Frontieră. Care ar fi, pe scurt, cele mai importante realizări și provocări înregistrate în această perioadă?

Știam că va veni timpul când va trebui să fac o analiză la ce a fost pe parcursul ultimului an, dar cred că cea mai mare realizare sunt oamenii din sistem. Oamenii care în acest an au trecut prin mai multe dificultăți, mai multe riscuri, în special după 24 februarie. Sunt oameni care la prima etapă i-am găsit disperați, deznădăjduiți, iar acum pot să spun sigur că în ochii lor se vede un sclipici. Oamenii au speranță în viitor și oamenii sunt dedicați în ceea ce fac.

Evident, sunt și alte realizări, cum ar fi schimbarea abordărilor, investirea enormă în tehnologizarea proceselor, în supravegherea frontierei de stat. Noi deja avem primele drone care zilnic 24 din 24 supraveghează frontiera prin operatorii care au fost pregătiți pe parcursul acestui an. Noi avem o cooperare mai bună între armele Ministerului de Interne și cu asta chiar putem sa ne mândrim noi toți cei din marea familie a Ministerului de Interne, pentru că astăzi activăm alături de polițiști de frontieră, polițiste, un coleg de la migrație, un coleg de la salvatori și un coleg de la pompieri și evident, nu în ultimul rând, în punctele de trecere împreună cu colegii noștri de la vamă.

Iar dacă să vorbim despre schimbarea abordărilor de după 24 februarie, cred că toți conștientizează că noi trăim cu totul alte timpuri. Iar noi, cei din prima linie, cred că o înțelegem și o simțim cel mai bine, pentru că noi toți, dar în particular colegii și colegele mele din prima linie s-au confruntat cu mai multe lucruri care nu erau specifice până acum – fluxul masiv de refugiați, oameni disperați, oameni care fug de război, oameni care nu vor să vorbească cu tine, oamenii care până la urmă, grație acelui efort pe care noi l-am făcut cu toții, cei din Republica Moldova, inclusiv și cetățenii. Am găsit o speranță și o nădejde că aici ei pot trăi siguri și nu vor ajunge în situații așa cum ajung concetățenii lor din Vinița, Odesa, Nikolaev, Herson sau alte localități din Ucraina.

Iar ca și provocare, evident e legată de consecințele și tot ce vine împreună cu războiul - provocări din punct de vedere al securității naționale, a securității de frontieră. Nu în ultimul rând, provocarea de după 19 martie - prima sau una din provocări, atunci când noi, cot la cot, am început să activăm cu colegii noștri din agenția Frontex. Provocarea de după 15 iunie - statut de candidat. Iar componenta managementului de frontieră face parte din componenta afaceri interne la nivel național. Aici o să avem foarte mult de lucru pentru a face astfel ca procedurile la frontieră să fie euroconforme. Ultima provocare vine ca urmare a deciziei de creare a acelui hub de securitate internă și management de frontieră care a fost decis la ședința Justiție și Afaceri Interne, unde a participat și doamna ministră Ana Revenco.

Noi vom trece prin toate aceste subiecte detaliat în interviul pe care, iată, abia am început să îl desfășurăm. Tot legat de acest prim an de activitate, aș vrea să vă întreb ce priorități v-ați stabilit pentru perioada următoare. Mai exact, ce planuri are Poliția de Frontieră?

Aceste planuri reies și din acele provocări pe care noi le avem, pe care le am menționat deja și, evident, una din priorități ar fi alinierea, alături de alte instituții, în implementarea priorităților pe procedurile de integrare europeană. Acele priorități sau acele dispozitive care au fost puse în sarcina autorităților, pentru că, așa cum spuneam, managementul de frontieră este una din verigi pe dimensiunea afaceri interne. A doua prioritate este finalizarea reformei sau primei etape de reformă. Săptămâna viitoare, la Guvern, va fi aprobată o nouă structură a Poliției de Frontieră și eu sper foarte mult ca în două luni de zile noi deja aveam să avem toate puse pe policioare, cum spun eu sau cum spunem noi cu colegii, astfel ca deja să avem cu totul altă abordare în tot ce ține de aspecte legate de activitatea în punctele de trecere - frontiera verde, investigații speciale, expertiza documentelor, acțiuni speciale la frontieră etc. Până la finele anului venim și cu un pachet de modificare legislativă pe mai multe dimensiuni, inclusiv ce ține de armonizarea in conformitate cu Codul Frontierelor Schenghen, Regulamentul Uniunii Europene, redacția anului 2016, care se va referi la modificarea legislației cu privire la frontiera de stat. Un lucru extrem de important e simplificarea procedurilor pentru cetățenii care se află în zona de frontieră, pentru că avem proceduri prea birocratice în acest sens, ce țin de digitalizarea anumitor procese. Spre exemplu, noi ne propunem, sperăm, până la finele anului să reușim să digitalizăm procesul cu privire la eliberarea permiselor pentru aflarea în zona de frontieră, atunci când orice cetățean nu trebuie să vină la sediu, dar prin simpla aplicație să obțină acest drept. Nu în ultimul rând, schimbarea unor mecanisme și proceduri standard de operare și nu schimbarea, dar dezvoltarea acestor proceduri în activitățile comune cu agenția FRONTEX. Sperăm foarte mult să ne reușească să să dezvoltăm operațiuni nu numai în punctele de trecere, dar și la frontiera verde, pentru că asta este și rămâne pentru noi una din provocări. Dacă în punctele de trecere situația cât de cât este stabilă acum din punct de vedere a fluxului de refugiați la frontiera verde, riscurile sunt destul de pertinente și presiunea este în creștere. Aici vom activa împreună cu colegii noștri de la Frontex și colegii din armele sistemului Ministerului de Interne.

Vreau să ne oprim un pic la aceste riscuri pertinente despre care vorbiți în regiunea frontierei verzi și să ne explicați un pic despre ce este vorba sau cu ce riscuri v-ați confruntat în ultima perioadă ca să înțeleagă și cetățenii?

În primul rând, este un flux major de încercări de traversare ilegală a frontierei de stat, stabilirea unor canale de migrație ilegală. Chiar astă noapte am avut în desfășurare câteva operațiuni pe una din zonele care este în responsabilitatea Poliției de Frontieră, unde au fost reținute și persoanele traficate, dar și călăuzele. Astfel, noi activăm și acționăm împreună cu colegii noștri din Procuratura Generală pentru a curma orice inițiativă în acest sens. Traficul de droguri - așa cum am informat și opinia publică, în ultima perioadă este o creștere destul de simțitoare a traficului de droguri dinspre Ucraina spre Republica Moldova. Evident, atunci când ești sau ai frontieră comună cu o țară care este în război, noi nu excludem și riscul de trafic de arme și aici ne mobilizăm împreună cu colegii noștri din sistemul MAI și nu numai. În acest sens dezvoltăm mai multe mecanisme de cooperare si schimb operativ de informații cu colegii noștri din Ucraina, cât și colegii noștri din spațiul Uniunii Europene, iar împreună cu colegii noștri de la Frontex, noi, pe lângă activități operaționale în teren, fie în punctele de trecere, fie în viitorul cel mai apropiat la frontiera verde, o să implementăm mai multe mecanisme de a capacita suplimentar competențele fiecărui polițist de frontieră care este în teren și acționează pe diferite sectoare, în dependență de riscurile depistate.

Nu în ultimul rând, evident, pentru a face față tuturor acestor riscuri, noi implementăm alte proceduri standard de operare, pentru că, spre exemplu, noi până acum nu aplicam sisteme moderne, cum ar fi spre exemplu, drone la frontieră, iar aici, împreună cu colegii noștri, acum lucrăm la un mecanism destul de amplu în acest sens. Încă un moment ține de accesul la sisteme și hărți satelitare care sunt oferite în conformitate cu prevederile acordului de statut care a fost semnat și deja ratificat, a intrat practic in vigoare cu Agenția Frontex și iarăși mecanisme care ne vor ajuta cu mult mai mult să curmăm acele riscuri și vulnerabilități pe care le avem la frontiera. Asta ca să fim siguri, în primul rând, că cetățenii noștri se simt în siguranță, dar și nu în ultimul rând, așa cum se spunea și la deschiderea celui hub despre care am menționat în prima parte, de fapt, securitatea Uniunii Europene sau umbrela securității Uniunii Europene deja a trecut de la frontiera externă între Republica Moldova și România. Ea deja este la frontiera noastră estică.

Vorbind despre provocările pe care le-a adus războiul și a fost acest flux foarte mare de migranți pe care l-a avut Republica Moldova - riscurile despre care dumneavoastră ne-ați vorbit mai devreme, dar mai există și anumite probleme pe dimensiunea transportului de mărfuri și de produse sau cel puțin nu au existat până de curând? Și aș vrea să vă întreb în ce măsură sistarea traficului la frontieră pe segmentul transnistrean, dacă putem să-i spunem așa, știu că dumneavoastră folosiți o altă noțiune, necesită mai multe eforturi de coordonare din partea polițiștilor de frontieră?

Războiul, așa cum spuneai, a adus inclusiv și problematica traficului de mărfuri, pentru că până la război, portul din Odessa, portul din Iliciovsk erau folosite la maxim, inclusiv pentru transportarea mărfurilor din Republica Moldova și spre Republica Moldova. Faptul că pe 28 februarie Ucraina a închis frontiera de stat pe segmentul transnistrean cu o lungime de 453,4 km, unde erau dislocate 25 de puncte de trecere, din care cinci puncte de trecere internaționale, unul din ele, fiind, cred că cel mai mare – Pervomayskoe, a influențat, dar aici nu a influențat numai activitatea Poliției de Frontieră. Aici a influențat activitatea tuturor structurilor care activează la frontiera de stat și aici mă refer inclusiv și la activitățile pe care le desfășurăm cu colegii noștri din serviciul vamal, iar ceea ce am putut noi să facem în comun, cu efort conjugat cu alte autorități, la nivel național, sub coordonarea Centrului Integrat pentru Securitate Publică, la nivelul Ministerului de Interne, a fost întreprindem măsuri de fluidizare a acestui trafic, de creare a anumitor coridoare la frontiera cu Ucraina, spre exemplu, la frontiera cu România, inclusiv și cooperarea și dezvoltarea mai multor capabilități pentru a gestiona această situație cu colegii noștri din România, fie din Poliția de Frontieră, fie din vama din dreapta Prutului. Care nu ar fi situația, noi trebuie să facem față și o să găsim întotdeauna mai multe mecanisme pentru a face astfel ca și cetățenii și agenții economici să simtă cât mai puțin această presiune.

Dar trebuie să fim dintr-o parte conștienți de faptul că în 30 de ani nu s-a făcut atâta cât s-a făcut în ultimul an de zile. Spre exemplu, lansarea în perioada următoare a unui nou punct de trecere la Leova, Bumbăta, cu construcția unui pod flotant sau activități coordonate pe care noi le desfășurăm, le vom desfășura și deja au fost testate anumite mecanisme în comun pe teritoriul României, la Punctul de trecere Leușeni-Albița. Săptămâna aceasta, chiar în ședința de Guvern, a fost aprobată inițierea negocierilor, inițierea negocierilor pe această procedură și iată în 30 de ani nu s-a făcut. Noi, așa cum am fost, cu șase poduri auto, așa și am rămas. Iată, mâine se va deschide un nou pod. Sperăm că după toate procedurile interne va fi lansată și o procedură de construcție a podului despre care s-a vorbit foarte mult la Ungheni, împreună cu partenerii și colegii noștri din România. Astfel, ca să rezum, e o presiune care este pe autoritățile naționale și aici nu este numai vorba despre Poliția de Frontieră, iar cu eforturi conjugate și cu sinergia acestor eforturi, noi facem față și vom continua să facem față, pentru că până la urmă, beneficiarul  principal al acestor activități este cetățeanul, agentul economic, businessul legal 

Tot în perioada asta cred că am resimțit cu toții faptul că nu s-a făcut nimic în 30 de ani sau aproape nimic și s-a discutat foarte mult despre infrastructura rutieră precară la frontiera Republicii Moldova cu România. Ce credeți că ar trebui să se facă pentru a îmbunătăți această infrastructură? Da, iată, mai construim poduri de piatră, la propriu, în sfârșit, dar pe lângă asta?

Mă depășește ca și competență. Mi-e greu să mă expun. Ca și cetățean, evident, mi-aș dori să se schimbe mult. Azi chiar citeam fiind la frontieră, că s-a luat decizia în Parlament sau s-a ratificat un acord cu privire la dezvoltarea infrastructurii de drumuri. Eu cred că această întrebare mai bine să fie pusă de către alte autorități la nivel național, iar ceea ce foarte mult contează e că în dezvoltarea mai multor priorități de infrastructură și aici mă refer și la drumuri, energie, e că noi nu suntem singuri. Vedem când pe noi ne asistă partenerii noștri europeni, parteneri strategici, cum ar fi Statele Unite, alte țări. Ceea ce pot să asigur e, ca și instituție care e responsabilă pentru supravegherea și controlul trecerii frontierei de stat, noi vom activa în comun cu aceste autorități, astfel ca să dezvoltăm această infrastructură, ca să fie create mai multe condiții pentru fluidizarea traficului și cetățenii să aibă mai multe posibilități în acest sens.

La sfârșitul lunii mai, Ucraina și Polonia au decis să instituie un control vamal comun, care va simplifica multe dintre procedurile care există la punctele de frontieră și chiar în vreme de război, ceea ce e cumva și bine pentru cetățenii ucraineni care își caută refugiu în Polonia, dar poate și comportă riscuri pentru Polonia. În condițiile problemelor pe care, iată, noi le avem încă la frontiera moldo-română și pe care le-am discutat împreună cu dumneavoastră, cum vedeți oportunitatea implementării unei astfel de inițiative sau unei inițiative similare între Republica Moldova și România?

Noi nu doar vedem, noi și facem pași concreți. Aceasta a fost aprobată. Negocierea unui nou acord pentru activitatea în Punctul de trecere Leușeni-Albița. Ce beneficii? Eu cred că ce beneficii pot să ne răspundă nouă cetățenii care circulă prin frontiera pe la Palanca. Atunci când este o singură oprire, atunci când patru servicii activează în comun. Haideți să nu grăbim anumite lucruri. Evident că orice mecanism nou ar fi instituit, el va fi euroconform, așa cum prevede, cum spuneam, și în Codul Frontierelor Schenghen în redacția anului 2016, pentru că acordul expres prevede, de asemenea, instituirea, posibilitatea instituirii asemenea mecanisme, iar noi, cei din Republica Moldova și cei din România, ca și autorități responsabile, trebuie să facem tot posibilul ca cetățenii europeni care trăiesc pe ambele maluri ale Prutului și nu numai cetățeni europeni, să poată călători liber în condițiile legii și să simtă cât mai puțină presiune sau birocrație din partea autorităților și asta vom face.

Vreau să revenim un pic la suportul pe care îl oferă Uniunea Europeană la frontieră și am vorbit mai devreme, dumneavoastră ați povestit despre ajutorul pe care îl oferă ofițerii Frontex care au ajuns în Republica Moldova după ce a început războiul Rusiei în Ucraina și odată cu fluxul acesta foarte mare de migranți care au venit în Republica Moldova. Aș vrea să ne să ne spuneți, domnule Vasiloi, cât de important este acest schimb de experiență? Cât de important este acest schimb de experiență dintre polițiștii de frontieră din Republica Moldova și ofițerii Frontex? Vreau să ne spuneți ce au învățat sau ce reușesc să învețe, cum se desfășoară, de exemplu, o activitate propriu-zisă? Și vă întreb asta inclusiv în contextul în care ați văzut și dumneavoastră, cred, în presă au apărut anumite speculații de la diverse persoane, politicieni pro-ruși, care vorbeau despre riscurile polițiștilor de frontieră de la Frontex, confundând în mod clar poliția Frontex și nu știu, militarii NATO.

Noi învățăm unii de la alții, de la noi și noi de la ei, da. Eu trebuie să recunosc - colegii noștri de la Frontex au capacități cu mult mai multe de acces la sistemele informaționale la nivelul Uniunii Europene, sisteme informaționale din inteligență și mai multe capacități din punct de vedere al dotării tehnice. Atunci când ei în regim real de timp pot verifica valabilitatea unui act de călătorie emis de orice autoritate din Uniunea Europeană sau orice act asupra unui mijloc de transport, ceea ce la ei este bine. Noi încercăm să implementăm, ei sunt specializați pe un anumit domeniu - ofițeri pentru automobile furate sau automobile aflate în căutare, cu posibilitatea accesării tuturor sistemelor informaționale. Sau ofițeri pentru profilare, ofițerii care sunt responsabili pentru depistarea posibilelor victime ale traficului și ofițeri pe inteligență, pe analiză etc. Iată această capacitate, de fapt dublă sau chiar triplă a noastră, la moment, din punctele de trecere, ne permite să facem față anumitor provocări. Atunci când tu 24 din 24 activezi alături de colegii tăi, atunci când tu, de fapt, deja te simți parte a marii familii, a polițiștilor de frontieră a Uniunii Europene și nu spunem noi asta – ei o spun, colegii noștri, și eu chiar te invit să faci o vizită la frontieră, acolo unde noi activăm zi de zi, să stai dintr-o parte și să vezi cum noi, cum colegii mei din prima linie activează de fapt colegii mei, când vorbesc, eu deja privesc pe ei ca parte a familiei Poliției de Frontieră a Republicii Moldova.

Noi împreună sărbătorim zilele de naștere. Noi împreună ne bucurăm atunci când colegii mei primesc gradul special următor. Noi împreună, după serviciu, plecăm acasă, poate stăm la un picnic în zilele de odihnă. E așa și e normal să fie așa într-o societate sau într-o autoritate care se simte ca o familie. Chiar vreau să spun că noi deja suntem parte a marii familii a polițiștilor de frontieră ai Uniunii Europene.

Discutăm un pic despre hub-ul de securitate al Uniunii Europene la Chișinău, un hub anunțat pentru o mai bună protecție și reziliență a riscurilor și amenințărilor provocate de războiul din Ucraina, ca să avem un citat, mai exact nevoia de a dezvolta acest centru. De fapt, a venit din partea Republicii Moldova și înțeleg că a fost exprimată chiar la începutul lunii martie și inclusiv în timpul vizitei comisarului european pentru migrație, Ilba Johansson. În activitatea acestui centru înțelegem că ar trebui să fie integrată și această dimensiune de securitate a frontierelor naționale. Mai mult de la Praga, de această dată am auzit spunându se că frontiera, că securitatea frontierelor Uniunii Europene începe la de la securitatea frontierelor Republicii Moldova. Ce element de noutate, și anume la segmentul de frontieră, aduce acest centru pentru Republica Moldova?

Activitatea acestui hub, așa cum a fost anunțată de fapt, prevede plasarea fizică sau virtuală, la distanță, a mai multor autorități de aplicare a legii Uniunii Europene. Atunci când într-un spațiu sunt colegii de la Comisia Europeană, delegația Uniunii Europene, Europol, Eurojust, Frontex, Eubam și care ne asistă și se implică în anumite activități prin mai multe dimensiuni, inclusiv și tot ce este legat și ultima remarcă în securitatea frontierei de stat, atunci când este o sinergie a eforturilor tuturor structurilor la nivel național care activează împreună cu structurile Uniunii Europene. Or, numai așa noi putem face față acelor riscuri și vulnerabilități care noi le am simțit că vin de după 24 februarie.

Și aici această idee care a fost expusă atunci de doamna ministru Ana Revenco, la întâlnirea care a avut loc cu doamna Johansson din martie curent, iată, vedem că s-a materializat și vom continua în acest sens să activăm pentru a face față acelor riscuri de care eu vorbeam - trafic de copii, securitatea cibernetică, traficul de arme, traficul de droguri etc. Pentru ca să fim conștienți de faptul că toată această criminalitate sau migrația criminalității e de fapt frontiera, e ca o punte de tranzit. Or, aici noi trebuie să avem aceeași sinergie a eforturilor și nu numai pe dimensiunea securității de frontieră, dar și pe dimensiunea afacerilor interne, unde sunt implicate alte autorități la nivel național.

Domnule Vasiloi, ce investiții v-ați dori dumneavoastră să vedeți la Poliția de Frontieră?

Eu vă spun ce investiții noi facem.

Haideți să vedem, da. Cred că vă gândiți la ceva ce ați vrea să aveți mai mult la frontieră.

Din discuțiile mele cu colegul meu din Ucraina, chiar facem acest schimb de opinie, pentru că în primul meu mandat din 2019, noi am pornit mai multe proiecte comune cu finanțare, care în Ucraina s-au dezvoltat. La noi nu s-ar dezvolta, iar colegul meu de Ucraina îmi spune acum: ‘’investește foarte mult în aviație fără pilot, pentru că asta este viitorul’’ și noi vedem de fapt că războiul din Ucraina, aviația fără pilot, este una din componentele foarte importante. Noi în asta investim acum. Noi investim bani din bugetul instituției. Noi avem sprijin din partea partenerilor și aici mă voi referi la sprijinul enorm pe care îl primim din partea guvernului federal al Germaniei și nemijlocit poliția federală din Germania, care până la finele lunii urmează să livreze cele mai moderne drone pe care le-am avut noi vreodată, care îi vor permite acoperirii mai multor sectoare vulnerabile, astfel acoperind cumva deficitul pe care îl avem noi în personal.

Noi vom investi foarte mult în pregătirea polițiștilor de frontieră. Foarte mult vom investi, deoarece cu tehnologii noi tu nu poți veni, mă scuzi că voi folosi aceasta noțiune, de la sapă de lemn. Noi vom investi foarte mult în infrastructură. Când vorbesc, eu vorbesc despre infrastructură – locurile unde colegii mei activează - în frontieră. Noi nu vom investi în reparații capitale, cum era pe timpuri, în sediile centrale ale instituției. Noi vom investi foarte mult, inclusiv și cu sprijinul partenerilor noștri, în sectoarele Poliției de Frontieră, astfel ca polițistul, venind la serviciu, să aibă condiții adecvate. Apă caldă. Când vine la serviciu, să poată să facă un duș, o bucătărie unde poate să ia masa, un loc de dormit atunci când este în serviciu, un loc unde se poate odihni inclusiv și, de ce nu, recuperare psihologică, care este necesară, inclusiv și pentru polițiștii de frontieră.

Noi vom investi foarte mult în digitalizarea proceselor. Eu acum nu semnez nimic holografic, înafară de acele documente de ordin financiar sau documente care țin de protecția datelor cu caracter personal, restul tot este trecut prin semnătura digitală. Iată în aceste componente noi vom investi foarte mult, inclusiv tehnologizarea proceselor legate de supravegherea și controlul frontierei de stat și crearea unor mecanisme de variabilitate între sisteme pe care le folosim noi, pe care le folosesc colegii noștri de la poliție, de la migrație, astfel ca să eliminăm la maxim acest circuit de hârtie, solicitări de informație, evident cu respectarea tuturor procedurilor legate de protecția datelor cu caracter personal, armonizarea procedurilor așa cum prevăd regulamentele Uniunii Europene. Noi urmează pe anumite dimensiuni chiar să le armonizăm, iar uneori, de ce nu, chiar să le modificăm. Noi am investit foarte mult în dezvoltarea procedurilor la frontieră, asftel ca să minimalizăm la maxim timpul de așteptare. Aici este vorba și despre infrastructura la care se lucrează, inclusiv de colegii mei de la serviciul vamal, dar și ce ține de sistemul informațional. Sunt foarte multe idei, foarte multe propuneri, avem inclusiv sprijin de la Ministere în acest sens, de la guvern. Săptămâna viitoare, pe lângă faptul că va fi aprobată noua structură, va fi aprobată modificarea la conceptul sistemului informațional integrat al Poliției de Frontieră, care iată, ne va permite să dezvoltăm mai multe concepte de digitalizare a proceselor, inclusiv în punctele de trecere, dar nu în ultimul rând și la frontiera verde, astfel ca să avem aceleași mecanisme pe care le au și colegii noștri de mulți ani deja în Uniunea Europeană.

Deci o poliție de frontieră modernizată și la standarde europene.

O poliție de frontieră cu oameni profesioniști, cu oameni care știu să mânuiască noi unelte, aș putea așa spune, sau noi procedee în supravegherea frontierei de stat, noi mecanisme, noi dispozitive și multe alte lucruri care ne vor apropia și mai mult față de cetățenii care traversează frontiera de stat, astfel ca acest disconfort să fie minimizat la maxim.

Tags

Alte Noutati

LIVE: Obiectiv, România!
Meteo Chișinău
36,07
Cer senin
Umiditate:31 %
Vint:4,63 m/s
Wed
22
Thu
23
Fri
25
Sat
27
Sun
27
Arhivă Radio Chișinău