Doamnelor și Domnilor, este o nouă ediție a podcastului „Noi și Europa” și discutăm de această dată cu directorul executiv IPRE, Iulian Groza, despre asistența pe care a oferit-o Uniunea Europeană Republicii Moldova. Domnule Groza, bună ziua și bun venit la podcastul nostru.

Bună ziua și bine v-am regăsit.

Este o temă actuală în Republica Moldova, se tot întreabă unii unde sunt banii europeni și ce se întâmplă cu aceste resurse financiare. Haideți să începem cu întrebare generală și să încercăm să vedem care este volumul asistenței pe care a oferit-o Uniunea Europeană Republicii Moldova în ultimii ani?

În ultimii zece ani, potrivit platformei de înregistrare a asistenței externe a Guvernului Republicii Moldova, Uniunea Europeană, împreună cu statele membre, Banca Europeană de Investiții, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, au alocat Republicii Moldova peste 1,9 miliarde de euro, fonduri care au fost direcționate către proiecte de asistență, programe de suport bugetar, proiecte investiționale, împrumuturi preferențiale, multe tipuri de asistență oferite Republicii Moldova, prin intermediul Guvernului, prin intermediul la alte canale de accesare a fondurilor. Per ansamblu, Uniunea Europeană este astăzi cel mare partener de dezvoltare al Republicii Moldova. Potrivit evaluărilor Comisiei Europene, cu privire la asistența acordată țărilor din vecinătatea europeană, Republica Moldova beneficiază de cel mai înalt volum de asistență pe cap de locuitor, în comparație cu alte țări din vecinătate.

Domnule Groza, cine sunt beneficiarii-cheie ai acestor bani europeni? Spre cine se duc banii oferiți de către Uniunea Europeană?

Asistența Uniunii Europene este direcționată în primul rând pentru ca ea să producă beneficii directe și pe care să le simtă cetățenii Republicii Moldova. Asistența Uniunii Europene este oferită Republicii Moldova, cetățenilor Republicii Moldova, ea nu este oferită Guvernului Republicii Moldova și altor instituții publice. Asta este important de menționat, fiindcă majoritatea din asistența pe care o obține Republica Moldova este de fapt realizată prin intermediul diferitor agenții. Spre exemplu, Banca Europeană de Investiții în ultimii 10 ani a deschis mai multe linii de creditare pentru întreprinderile mici și mijlocii din diferite sectoare, în sectorul vitivinicol, sectorul agroalimentar, oferind practic credite preferențiale prin intermediul băncilor la rate foarte bune pe care antreprenorii noștri pot să le acceseze pentru a-și dezvolta afacerea. Acest sprijin a fost și este foarte important inclusiv pentru ca acești agenți economici, întreprinderile mici și mijlocii, care apropo formează după numărul întreprinderilor 95% din toate întreprinderile care activează în Republica Moldova, să poată să beneficieze inclusiv de Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană, de comerțul liber cu Uniunea Europeană, alte programe care sprijină, spre exemplu, dezvoltarea economică locală, dezvoltarea la nivelul comunităților. Iată spre exemplu anul curent, chiar la începutul anului, au fost lansate două programe importante de dezvoltare locală în raioanele Ungheni și Cahul, în cadrul unui program nou UE pentru Cahul, UE pentru Ungheni. Aceste fonduri practic sunt direcționate pentru dezvoltarea comunitară, dezvoltarea locală, susținerea diferitor programe direcționate pentru comunități, pentru autoritățile locale, pentru cei care au cel mai mult nevoie de asistență. Sunt și alte programe direcționate pentru a susține diferite politici, diferite reforme, de regulă erau implementate în format de programe de suport bugetar pe diferite sectoare, fie că era vorba de domeniul valorificării comerțului cu Uniunea Europeană sau sectorul finanțelor publice, sau sectorul reformei poliției. Am avut și suportul oferit pentru reforma justiției, care de altfel ne-a făcut și  cunoscuți la nivelul Parteneriatului Estic, în situația în care Uniunea Europeană a suspendat/anulat ultimele tranșe din suportul bugetar oferit pe domeniul justiției în 2017, din cauză că nu existau anumite rezultate pe dimensiunea reformei justiției. Sunt și alte programe care, de fapt, sprijină reforma administrației publice, susțin implementarea anumitor politici la nivel de planificare bugetară, la nivel de implementare a anumitor legi sau strategii sau chiar a Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană. Uniunea Europeană încearcă să ofere acest sprijin, pentru ca să susțină eforturile de reformă sistemică necesară în Republica Moldova. Este important de menționat că, practic începând cu anul 2015-2016, Uniunea Europeană a fost nevoită să-și regândească puțin abordarea cu privire la asistența oferită Republicii Moldova și nu numai Republicii Moldova, dar Moldova a oferit câteva exemple de gândire pentru a revizui această abordare de asistență. Spre exemplu, un instrument foarte important de care au beneficiat mai multe țări din Parteneriatul Estic este acest format de suport bugetar, care practic presupune transferuri directe în bugetul țării în baza anumitor acorduri de finanțare cu Uniunea Europeană în susținerea anumitor reforme și am menționat despre exemplul acestor reforme. Iată în cadrul viitor financiar pe care Uniunea Europeană la moment îl gândește, această abordare va fi abandonată. Deci practic Uniunea Europeană nu va mai oferi suport bugetar prin intermediul unor astfel de programe, preferând mai bine să diversifice asistența sa către diferiți actori direct. Practic să diversifice suportul oferit, inclusiv și canalele de oferire al acestui suport, pentru ca el să ajungă acolo unde este nevoie mai mult. Asta și s-a întâmplat de fapt la sfârșitul anului 2018, după diferite derapaje care s-au întâmplat în Republica Moldova în anul respectiv. Pe lângă suspendarea și amânarea unui alt de tip de asistență pe care îl oferă Uniunea Europeană, asistență macrofinanciară, a suspendat și programele de suport direct bugetar, realocând peste 100 milioane de euro către alte programe, care să susțină întreprinderile mici și mijlocii, autoritățile locale, societatea civilă, mass-media, actori care în ultima perioadă devin mult mai activi și mai eficienți, inclusiv în a responsabiliza autoritățile, decidenții politici. Prin astfel de abordări și ajustări, Uniunea Europeană încearcă să găsească opțiuni și soluții pentru ca asistența pe care o oferă să ajungă la cetățeni, să ajungă acolo unde este nevoie mai mult de ea. În același timp, în situația în care relația politică între Uniunea Europeană și Republica Moldova este afectată de un nivel scăzut de încredere, această abordare devine tot mai mult aplicată și în momentul în care relația cu Uniunea Europeană va reveni la normal, în momentul în care dialogul bilateral, dialogul politic la cel mai înalt nivel va fi de o calitate mai bună și în cadrul unui spirit mult mai pozitiv, cu siguranță și abordarea Uniunii Europene poate să se schimbe, așa încât abordarea aceasta de diversificare a suportului să fie și mai echilibrată și să fie canalizată către acei actori care pot să valorifice mai bine, mai eficient, acest suport și asistență, pentru ca să producă rezultate pe care să poate să le simtă cetățenii în viața de zi cu zi.

Domnule Groza, în analiza pe care dumneavoastră ați făcut-o, ați inclus cel mai probabil și asistența pe care urmează să o primească Republica Moldova și despre care se discută, pentru lupta cu pandemia COVID-19. Despre ce sume de bani este vorba, pentru că au fost mai multe nedumeriri în societate, întrucât banii din partea Uniunii Europene au fost gradual anunțați.

În primul rând, într-adevăr, pandemia COVID-19 ne-a afectat foarte mult pe noi, aici în Republica Moldova, și vedem efectele care sunt deja resimțite. Același lucru se întâmplă și la nivelul Uniunii Europene. Uniunea Europeană a reușit, totuși, să se mobilizeze și să identifice soluții de urgență pentru ca să identifice fonduri necesare și să aplice anumite măsuri ca să susțină eforturile la nivelul Uniunii Europene, să ajute statele membre să dezvolte și mai mult și să demonstreze în practică ideea de solidaritate și principiul de suveranitate la nivel de Uniunea Europeană. Păi iată că pe lângă acest efort de răspuns la această pandemie, Uniunea Europeană a decis să demonstreze solidaritate și sprijin pentru alte țări la nivel global și a lansat un răspuns global împotriva pandemiei COVID-19. În cadrul acestui răspuns global, Republicii Moldova i-au fost alocate mai multe fonduri. Dacă vorbim de Parteneriatul Estic, este vorba de peste 900 de milioane de euro, care implică un suport de urgență pentru sectorul de sănătate, dar și un suport direcționat pentru întreprinderile mici și mijlocii, pentru antreprenorii individuali, pentru ca să poate să acceseze fonduri, granturi, credite preferențiale, pentru ca să-și mențină, să-și dezvolte afacerea în situația curentă și post-COVID. Republica Moldova poate accesa aceste fonduri, care apropo sunt alocate împreună cu Banca Europeană de Investiții și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare. Pe lângă aceste fonduri la nivel regional, Comisia Europeană a identificat și a decis să realoce în Cadrul de Suport Unic de Asistență pentru Republica Moldova peste 87 de milioane. Aici am văzut și în presă și, din păcate, și unii demnitari înalți din Republica Moldova au făcut mai multe speculații cu privire la acest suport, inclusiv făcând și unele insinuări tendențioase și chiar provocătoare,  inclusiv și la adresa Uniunii Europene. Păi iată, am încercat în această analiză să identific foarte clar ce se întâmplă cu acești bani realocați de 87 milioane de euro, care este un ajutor nerambursabil/granturi, și am identificat că nu toate aceste fonduri sunt direcționate către organizații neguvernamentale, așa cum s-a speculat foarte mult din păcate. Doar o parte din aceste fonduri, aproximativ 10-15%, vor fi realizate împreună cu organizațiile societății civile care vor trebui să-și adapteze activitățile sale la nivel local pentru ca să ajute cei care au mai mult nevoie de suport în perioada de criză și în perioada de post-criză. O bună parte din aceste fonduri practic vor fi redirecționate pentru programele Uniunii Europene care să susțină antreprenorii, să susțină întreprinderile mici și mijlocii, să susțină comunitățile locale, să susțină autoritățile locale. Sunt deja câteva exemple. În programul UE pentru Cahul, UE pentru Ungheni, deja în cadrul acestor programe s-au identificat fonduri pentru a oferi ajutor de urgență pentru medicii din prima linie sau celelalte persoane care sunt implicate în gestionarea crizei. Asta ar fi o clarificare legată de acest ajutor nerambursabil de 87 de milioane de euro care este redirecționat, dar pe lângă acest suport, Uniunea Europeană a reușit să identifice și un suport macrofinanciar anti-criză pentru zece țări din vecinătatea UE, inclusiv și Republica Moldova. Comisia Europeană a propus 100 de milioane de euro să ofere Republicii Moldova în calitate de împrumut preferențial care să complementeze asistența sau creditul de urgență oferit de FMI, fonduri care urmează să fie alocate exact pentru finanțarea bugetului, finanțarea deficitului bugetar în Republica Moldova și, respectiv, să ajute relansarea economică a Republicii Moldova. Fiind un fond de urgență, Comisia a propus ca jumătate din aceste 100 de milioane să fie oferite chiar imediat după ce se finalizează negocierea Memorandumului de Înțelegere cu guvernul de la Chișinău și după ce se aprobă acest pachet de suport din partea Parlamentului și Consiliului Uniunii Europene, iar cealaltă jumătate Uniunea Europeană ar fi disponibilă să o ofere Republicii Moldova către sfârșitul anului curent/începutul anului viitor, doar că trebuie toți să țină cont, în special autoritățile de la Chișinău, că abordarea Uniunii Europene va rămâne aceeași. Aici mă refer dincolo de principiul că asistența trebuie să ajungă la cetățeni și să creeze beneficii directe pentru cetățeni, un alt principiu important este cel al condiționalității stricte a asistenței Uniunii Europene, ceea ce înseamnă că asistența macrofinanciară va continua să fie condiționată, nu doar de cerințe macroeconomice, de fiscalitate, dar și de cerințe care vizează funcționarea statului de drept, instituțiilor democratice, lucru care se întâmplă și în acest moment în baza memorandumului actual pe care Republica Moldova încă trebuie să-l valorifice. Sunt 70 de milioane de euro pe care încă mai putem să le valorificăm până în vara anului curent și posibil până la sfârșitul anului curent, dacă se acceptă prelungirea termenului de valorificare a acestui suport macrofinanciar, deci practic în ansamblu anul curent și anul viitor, Moldova ar putea să mai obțină 170 de milioane de euro în calitate de împrumut preferențial. Un împrumut de care Moldova astăzi ar avea nevoie foarte mult și pe de altă parte, având în vedere acest principiu de condiționalitate strictă, inclusiv prin acest suport pe care îl oferă și îl va oferi Uniunea Europeană, ar putea fi create și mai multe condiții pentru ca și pe de altă parte guvernul să fie mult mai responsabilizat și să răspundă angajamentelor pe care și le-a asumat în raport nu doar cu Uniunea Europeană, dar în primul rând cu cetățenii, ca să vegheze funcționarea statului de drept, instituțiilor democratice și să aplice acele reforme necesare pentru a dezvolta economia, mai ales în condițiile de criză și post-criză pe care, din păcate, urmează să le observăm.

Domnule Groza, de unde s-ar putea informa radioascultătorii noștri și de unde ar putea afla mai multe informații despre ajutoarele care sunt oferite Republicii Moldova de către Uniunea Europeană, pentru a evita dezinformările pe care le debitează uneori unii politicieni?

În primul rând, pe platforma guvernamentală există autoritatea responsabilă care coordonează asistența externă în Republica Moldova și asta este Ministerul Finanțelor. De asemenea, Cancelaria de Stat a Guvernului la moment conduce un centru de coordonare al asistenței externe dedicată crizei COVID. O sursă informațională este și această platformă online amp.gov.md, gestionată de către guvern. Pe lângă aceste surse pe care le identificăm la nivel de guvern, Uniunea Europeană de asemenea, iată anul curent, a lansat o platformă unde practic fiecare din noi o poate accesa și să vadă exact ce fel de fonduri și pentru ce proiecte/programe sunt orientate. Platforma se numește EU4Moldova.md și iată pe această platformă online, creată de către Delegația Uniunii Europene aici în Republica Moldova, toți noi putem să ne informăm în orice limbă dorim, în română, în rusă, putem să vedem exact care sunt fondurile pe care le oferă Uniunea Europeană și unde ele pleacă, unde ele sunt valorificate.

 Doamnelor, domnilor, dumneavoastră ne auziți data viitoare la un nou podcast „Noi și Europa”.