Manifestanții au început să se adune sâmbătă în mai multe orașe pentru a 19-a sâmbătă consecutiv de mobilizare, sub atenta supraveghere a unui dispozitiv de securitate întărit, la o săptămână după actele de vandalism comise pe Champs-Elysees la Paris, informează Francetvinfo.

La Nisa, unde urmează să înceapă duminică vizita oficială a președintelui chinez Xi Jiping, câteva zeci de persoane, unele îmbrăcate în veste galbene, au sfidat interdicția de a manifesta într-o piață din centrul orașului și șase dintre ele au fost arestate. Poliția a dispus evacuarea Pieței Garibaldi, în apropierea cartierului vechi al orașului. În busculada provocată de această acțiune, o femeie a fost grav rănită, informează France 3.

La Paris, prefectura poliției a anunțat la amiază 31 de arestări și 15 somații verbale cu privire la încălcarea "perimetrului interzis" care cuprinde Champs-Elysées, Piața l'Etoile, Piața Concorde și o zonă din jurul Adunării Naționale (parlamentul). Peste 2.300 de verificări preventive au fost efectuate, potrivit prefecturii poliției.

Celelalte adunări organizate în altă orașe în Franța se desfășoară calm, ca de pildă la Tourcoing (în nord), unde s-au reunit câteva zeci de persoane care și-au propus să ajungă în centrul orașului Lille, situat la 12 km.

După sancțiunile aplicate la prefectura Parisului, responsabilizată pentru "disfuncționalități" în cursul celei de-a 18-a zi de mobilizare a "vestelor galbene", executivul a interzis manifestațiile în mai multe locuri emblematice la Paris, Nisa și Bordeaux și a anunțat întărirea forțelor de ordine cu militari din operațiunea antiteroristă Sentinelle.

Președintele Emmanuel Macron este hotărât să demonstreze că guvernul său menține sub control ordinea publică, după o săptămână de la imaginile dezastruoase ale jafurilor și incendierilor de pe Champs-Elysees.

Pentru a evita orice reeditare a haosului, executivul nu a făcut economie de mijloace. La Paris, manifestațiile au fost interzise pe "cel mai frumos bulevard din lume" și în împrejurimile sale, precum și într-un perimetru care include Palatul Elysee și Adunarea Națională.

Noul prefect al poliției pariziene, Didier Lallement, numit după destituirea predecesorului său ca urmare a ecoului stârnit de violențele din 16 martie, a anunțat interzicerea echipamentelor de protecție și a celor destinate să ascundă fața, a armelor, inclusiv a imitațiilor de arme, prevăzând sancțiuni înăsprite pentru orice participare la o manifestație interzisă.

Interdicții de a manifesta au fost decise și în alte mari orașe, precum Toulouse (nord-vest) și Bordeaux.

Ministrul justiției, Nicole Belloubet, a avertizat sâmbătă:"Nu vom avea înțelegere pentru cei violenți!".

Dar măsurile anunțate au fost denunțate de Liga drepturilor omului și de reprezentanți ai opoziției. Cea mai controversată a fost mobilizarea forțelor armate pentru această zi.

Militarii din operațiunea antiteroristă Sentinelle (7.000 de oameni desfășurați pe tot teritoriul țării după atentatele din 2015) sunt invitați să protejeze spații pentru a permite poliției și jandarmeriei să mențină ordinea.

Unele afirmații făcute vineri de guvernatorul militar al Parisului despre posibilitatea ca soldații "să deschidă focul" au turnat și mai mult gaz peste foc.

Pentru a stinge polemica, președintele Macron - care anunțase el însuși mobilizarea Sentinelle - a denunțat o "falsă dezbatere" și a reiterat că armata nu este în niciun caz însărcinată cu ordinea publică.

Unele "veste galbene" au invitat pe Facebook "să nu se cadă în capcana unei escaladări inutile", în timp ce altele și-au menținut susținerea pentru participarea la manifestații neautorizate, ca la Toulouse.

Chiar dacă aprobarea opiniei publice pentru "vestele galbene" este în scădere evidentă (-8 puncte după violențele de sâmbăta trecută), nicio ieșire din criză nu este încă perceptibilă. Apărută în noiembrie în semn de protest față de creșterea taxelor la carburanți, mișcarea s-a extins - aparent fără lideri reprezentativi - și nu s-a stins odată cu "marea dezbatere națională" lansată de Emmanuel Macron pentru a răspunde așteptărilor francezilor.

Această mare dezbatere, care a dus la peste 10.000 de reuniuni în toată țara pe teme diverse precum puterea de cumpărare, fiscalitatea, sănătatea, cultura și educația, s-a terminat săptămâna trecută și guvernul urmează să facă propuneri. 

Sursa: Agerpres