„Nu poți lăsa reglementarea transnistreană deoparte și să lupți cu corupția aici și nici nu poți avansa procesul de reintegrare neabordând lupta cu corupția. Trebuie să meargă în paralel. Cum să contracarăm contrabanda și corupția generată de ea, ca să apropiem acest obiectiv? Trebuie eliminată motivația, trebuie eliminate condițiile care favorizează asta. Prima și cea mai importantă acțiune care trebuie făcută – ne amintim că avem un post vamal comun care încă nu lucrează la capacitate maximă, la Kuciurgan, pe segmentul transnistrean al frontierei. La începutul anului a fost operată a 10 amânare a termenului de aplicare a controlului vamal comun la acel punct de trecere a frontierei. Vreau să sper că 1 ianuarie 2022 va fi termenul când controlul vamal comun va fi aplicat.

• De ce se amână atâta timp?

Deoarece contrabanda generează corupție aici, la Chișinău. Corupția ne împiedică să rezolvăm conflictul”, a punctat Alexandru Flenchea.

În ceea ce privește demersul vicepremierului pentru Reintegrare, Vlad Kulminski, de a solicita o nouă amânare în problema circulației pe teritoriul Ucrainei a automobilelor cu numere de înmatriculare transnistrene, Alexandru Flenchea a explicat că aceasta s-a referit numai la transporturi comerciale, precum tirurile și autobuzele.

„Acesta este un non-subiect. Problema aceasta nu există. Pentru că toate camioanele din regiunea transnistreană deja de 20 de ani se înmatriculează aici, pe malul drept, cu plăcuțe moldovenești standard. Pentru că în transportul internațional de mărfuri și pasageri sunt necesare foarte multe permise, licențe, și neavând înmatriculare legală a unui stat existent, semnatar al acordurilor internaționale relevante, pur și simplu, nu obții aceste permise. Nici pe teritoriul Federației Ruse nu poți intra. De aceea, toate tirurile sunt înregistrate pe malul drept, la fel ca și autobuzele de curse lungi. Da, este un număr de microbuze care circulă spre Odessa care au circulat până la 1 septembrie cu plăcuțe transnistrene. E o situație de anormalitate. Sunt sigur că transportatorii mici din regiune s-ar înmatricula și ei pe malul drept, dacă i-ar fi lăsat decidenții de la Tiraspol, dar nu-i lasă, pentru „aici e linia noastră politică și linia noastră defensivă, aici nu cedăm”, dar și pentru că nu e vorba de bani mari. Acolo unde sunt bani mari, transportul de curse lungi, de mărfuri, care este controlat de o companie mare anume, și pentru ei politicul nu contează. Tiraspolul a injectat pe agenda publică acest subiect și vicepremierul Kulminski (prim-vicepremierul pentru Reintegrare, Vlad Kulminski) foarte curând va înțelege lucrurile acestea și lucrurile se vor stabiliza”, a subliniat expertul.

Noul Guvern de la Chișinău trebuie să atragă mai multă atenție asupra respectării drepturilor omului în regiunea transnistreană, a atras atenția un alt invitat al emisiunii, Pavel Cazacu, expert al Asociației Promo-LEX, care s-a referit și la situația școlilor de limbă română din stânga Nistrului.

„Domnul Kulminski (prim-vicepremierul pentru Reintegrare, Vlad Kulminski) a spus că acest subiect trebuie să rămână în afara politicului. De fapt, drepturile omului trebuie să fie în afara politicului, pentru că, așa cum spunea un coleg de-al meu, drepturile omului nu se negociază.

• Dar au fost utilizate acest școli ca pârghii politice de către autoritățile de la Tiraspol?

Cred că vor fi și în continuare utilizate. De aceea, acest Plan de acțiuni trebuie să includă și aspectul privind drepturile omului, inclusiv referitor la școlile de limbă română. Drepturile omului – unica sintagmă utilizată în Plan, la prima activitate, nu prea este suficientă. Și dacă vrei să arăți că aceasta este o prioritate pentru noul Guvern, pentru Biroul Politici de Reintegrare, dați să o indicăm în Plan. Eu cred că oricum va fi, dar de ce să nu o indicăm aici? Să fie clar că da, aceasta această problemă și alte probleme ce țin de drepturile omului în regiunea transnistreană, este o prioritate pentru Guvernul actual, nu doar pentru Biroul de Reintegrare”, a subliniat Pavel Cazacu.

Biroul de Reintegrare a prezentat pentru consultări publice planul de activități pentru următorii doi ani, în ceea ce privește reintegrarea regiunii separatiste transnistrene în cadrul Republicii Moldova. Combaterea schemelor de corupție din stânga Nistrului, respectarea drepturilor omului și susținerea școlilor cu predare în limba română sunt câteva dintre prioritățile anunțate de către prim-vicepremierul pentru reintegrare, Vlad Kulminski.