Nivelul sărăciei ar fi de două ori mai mare, dacă populația nu ar beneficia de remitențe și alte venituri

  • 08 Octombrie 2019 14:28
Nivelul sărăciei ar fi de două ori mai mare, dacă populația nu ar beneficia de remitențe și alte venituri

Rata sărăciei absolute la nivel național ar fi de 30,2 la sută, față de cea înregistrată de 12,7 la sută, dacă populația nu ar beneficia de remitențe, prestații sociale și alte plăți. Aproape 44 la sută din veniturile disponibile provin din salarii, iar o sursă importantă rămân remitențele, a căror pondere e de aproape 15 la sută, prestațiile sociale – peste 24 la sută, veniturile din activitatea individuală agricolă care reprezintă peste 7 la sută din total, apreciază în cadrul emisiunii „15 minute de realism economic”, comentatorul Victor Ursu, informează MOLDPRES.

Totodată, în lipsa acestor plăți și remitențe, la sate s-ar constata „un nivel al sărăciei de 40 la sută, comparativ cu rata existentă de 18,8 la sută, iar la orașe nivelul sărăciei ar fi de 17,2 la sută, față de nivelul actual de 4,6 la sută”.

Datele Biroului Național de Statistică (BNS) relevă că veniturile populației din mediul urban sunt în medie cu 773,1 lei sau de 1,4 ori mai mari comparativ cu veniturile populației din mediul rural. Totodată, populația din mediul urban dispune de venituri preponderent din salarii (54 la sută) și prestații sociale (19 la sută), iar pentru populația din mediul rural veniturile salariale constituie doar 28,3 la sută, ceea ce vorbește despre salariile mici plătite. Celelalte venituri sunt formate din prestații sociale (21 la sută), transferuri de peste hotare (23 la sută) și activități individuale agricole (17,8 la sută).

Sărăcia continuă să afecteze categoriile tradițional vulnerabile ale populației: familiile care depind de activitățile agricole, persoanele în etate, persoanele fără studii și aptitudini profesionale, gospodăriile numeroase și cele formate din mai mulți copii.

Potrivit BNS, în semestrul întâi 2019, mărimea minimului de existență a constituit în medie pe lună pentru o persoană 2028,3 lei. În funcție de mediul de reședință, statisticienii constată diferențe semnificative, cea mai mare valoare a minimului de existență fiind estimată pentru populația din orașe mari (municipiile Chișinău și Bălți) – 2205,0 lei sau cu 10,5 la sută mai mult comparativ cu alte orașe – 1994,7 lei și cu 11,8 mai mult față de mediul rural – 1971,7 lei.

Biroul Național de Statistică mai constată că salariul mediu lunar pe economie al unui angajat în semestrul întâi al acestui an a fost de 7113,6 lei, care acoperă minimul de existență pentru populația în vârstă aptă de muncă de 3,3 ori. Nivelul maxim de acoperire al minimului de existență pentru populația aptă de muncă a fost atins de salariații din sectorul informații si comunicații – de 7,2 ori, iar cel minim – de salariații din agricultură, silvicultură și pescuit, ai căror salarii acoperă minimul de existență în proporție de 2,0 ori.

Pentru pensionari, minimul de existență a constituit 1726,5 lei, iar valoarea medie a pensiei lunare, stabilite la 1 iulie 2019, a constituit 1895,1 lei.

Reducerea sărăciei constituie una dintre prioritățile-cheie ale Guvernului Republicii Moldova. Strategia Națională de Dezvoltare „Moldova 2020” își propune, până în anul 2020 să scoată din sărăcie cel puțin 149 mii de cetățeni sau peste 20 la sută din cei aflați în sărăcie extremă. Progresul în reducerea sărăciei este generat de implementarea consecventă, eficientă și coordonată a politicilor economice și sociale, capabile să genereze locuri de muncă suficiente și să asigure un grad înalt de incluziune socială a tuturor membrilor societății, un accent deosebit fiind pus pe dezvoltarea programelor de susținere socială a populației și de ocupare a forței de muncă, precum și pe măsurile în domeniul dezvoltării sectorului întreprinderilor mici și mijlocii și modernizării agriculturii.

 

Tags

Alte Noutati

LIVE: Fonograf cu Victor Buruiană
Meteo Chișinău
13,29
Cer senin
Umiditate:34 %
Vint:0 m/s
Sat
10
Sun
6
Mon
8
Tue
10
Wed
14
Arhivă Radio Chișinău