„Există elevi care au o bună conectare la ceea ce numim limbă română corectă. Ei au acces la marea literatură română de peste Prut. Au profesori buni. Cel puțin în liceele bune, sunt elevi foarte buni, care scriu și vorbesc bine românește. Dar sunt și alți elevi, care vorbesc mai prost limba română. Și nu este o chestiune care ține numai de ignoranță, ci de dorința adolescentului de a fi în trend, de a fi acceptat de comunitatea colegilor săi. El vrea să fie cât mai original. Acum nu mai contează atât ce spui, cât cum spui. E o chestiune de modă. Și atunci, ca să fie original, distinct, adolescentul apucă tot ce crede că sună mai șocant. Apucă câte un cuvânt din rusă, engleză, română, le amestecă pe toate, așa încât să arate mai deosebit. Se prezintă ca un poliglot, dar, de fapt, nu vorbește bine niciuna dintre limbi”, a explicat Nina Corcinschi.

Actualmente poate fi observat un respect foarte relativ pentru orice înseamnă valoare, inclusiv pentru limba română. „Nu mai gândim în categorii absolute. Mulți adolescenți sunt racordați la trendul globalist. Sunt influențați de ideea că nu există nimic categoric, definitiv. Suntem o apă și un pământ cu toții și elementul etnic nu contează atât de mult. Un fel de amestec eterogen, care nu ține cont de naționalitate, limbă și altele. Contează cum arăți tu, cum te impui”, a specificat Nina Corcinschi.

Autoritățile ar trebui să se implice printr-o politică de stat pentru a face mai atractivă predarea limbii române. „Munca de profesor de limba și literatura română a devenim foarte neatractivă. A scăzut simțitor numărul studenților din universități la specialitatea limba și literatura română. Actualmente sunt grupe de câte 6-7 persoane. Institutul de Filologie nu mai primește doctoranzi. Dacă nu ai suficienți filologi bine formați, profesorii în etate se retrag și cine vine în locul lor? Salariile pentru filologi sunt mici. Tinerii merg la alte facultăți mai profitabile. Pentru ca să fie încurajată profesia de profesor de limba română, autoritățile ar trebui să mărească salariile”, a opinat Nina Corcinschi.

În ultimii 30 de ani, limba de stat așa și nu a devenit limbă de comunicare interetnică. „Este vorba de politici guvernamentale, statale. De acolo pornește. Trebuie implementate măsuri prin care limba română să devină atractivă. O limbă nu se învață la ordin. Este nevoie de antrenarea alogenilor în activități care țin de învățarea limbii. Școala trebuie să le dea cunoștințe temeinice de limbă română. Fiecare cetățean al țării trebuie să o cunoască. Toate limbile trebuie păstrate și promovate. Comunitățile etnice trebuie să-și cunoască și să-și vorbească limba proprie. Dar trebuie să cunoască și limba de stat”, a menționat Nina Corcinschi.