În primul rând vreau să vă mulțumesc că ați acceptat să ne acordați acest interviu în zilele în care Radio Chișinău împlinește un an de activitate... Dle președinte, tocmai s-a încheiat vizita la Chișinău a președintelui Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso. Cât de importantă este această vizită pentru Republica Moldova și care credeți că va fi impactul ei, în particular, pentru procesele de europenizare a țării?

În primul rând, vă felicit cu această ocazie și vă doresc și pe viitor să fiți ascultați, să fiți de folos ascultătorilor, fiindcă știu că sunteți un post de radio audiat și interesant... În ceea ce privește vizita președintelui Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso... Suntem onorați de vizita dlui Barroso în țara noastră. Prezența Domniei Sale la Chișinău ne încurajează să continuăm reformele care ne vor apropia și mai mult de UE. Am vorbit cu Excelența Sa despre pașii următori pe care trebuie să-i întreprindem pentru a ne respecta angajamentele anterioare și pentru a ajunge anul viitor să semnăm acordul de asociere politică și economică cu UE, iar în perspectivă să finalizăm dialogul privind liberalizarea regimului de vize.  Avem multe inițiative în interesul Republicii Moldova și sperăm că le vom realiza prin întâlniri, prin pregătirea actelor necesare, semnarea și aplicarea lor. În felul acesta, pas cu pas, vom atinge scopul final – aderarea la UE.

În prezent, putem afirma că europenizarea Republicii Moldova este un proces ireversibil sau, în anumite condiții, opțiunea de politică externă s-ar putea schimba,  cum sa mai întâmplat pe parcursul celor 21 de ani de independență?

Bună întrebare. Personal regret că suntem în întârziere. Acest proces de integrare europeană pentru Republica Moldova este un pas pe care l-am făcut târziu. Spun acest lucru, deoarece alte state, foste țări ex-sovietice, au procedat corect, au fost consecvente și, deja, sunt membre ale UE. Vorbesc de Țările Baltice. Știm cu toții că sunt membre ale UE și că au un nivel de trai cu mult mai ridicat ca noi, fiindcă scopul final al integrării europene este o viață mai bună pentru omul simplu în cadrul UE. /.../ Sunt sigur, cale întoarsă nu există. Suntem obligați să mergem doar înainte, fiindcă acea lipsă de hotărâre de care am dat dovadă după proclamarea independenței ne-a costat foarte mult. De aceea, astăzi suntem convinși că procedăm corect și vom fi consecvenți pe această cale, în ciuda greutăților cu care ne vom confrunta. Dar ele vor fi, aceste greutăți. Asta este una din cauzele principale care au stopat mișcarea noastră înainte – cetățenii nu au fost suficient de înțelegători și răbdători. Acum însă, cred că situația s-a schimbat. Avem un număr mare de cetățeni care au plecat în țările UE și trăiesc acolo. Ei transmit mesajul către rude, prieteni cum este viața într-o societate civilizată. Sunt sigur că, dacă vom transmite acest mesaj, tot mai mulți cetățeni vor înțelege că nu suntem în drept să facem cale întoarsă din drumul spre UE. 

Procesele de europenizare presupun reforme. Una din aceste reforme ține de justiție și de combatearea corupției în instituțiile de stat. Cu toate că procesele de reformare au demarat de mai mult timp, nu avem până acum condamnări pentru cazuri de corupție a unor înalți demnitari de stat sau a unor magistrați care dețin bunuri de milioane de lei, în timp ce salariul oficial le e numai de câteva mii de lei pe lună. Pe când ne putem aștepta la schimbarea acestei situații?

Este bună întrebarea, dar, în același timp, cred că nu este corect că vorbim de corupție numai în domeniul justiției. Corupția există în întreaga societate, dar este mai vizibilă și mai percepută în justiție. Din ce motive? Fiindcă oamenii au nevoie de dreptate, au nevoie de lege. Zi de zi, ei se confruntă cu situația în care legile trebuie să fie puse în aplicare. Atunci când se încalcă vreuna din legi sau vreun drept al cetățeanului, el se adresează în justiție, în judecată. Acolo se ciocnește de problemele legate de corupție. De aceea, astăzi se vorbește mai mult despre corupția în justiție. Dar legile se aplică nu doar în domeniul justiției, ci la orice pas - și atunci când cetățeanul stă la volan și respectă sau încalcă regulile de circulație, și atunci când se adresează la primărie, etc. Deci, legea acționează în toate domeniile. De ce spun aceste lucruri? Pentru că, spre regret corupția există în întreaga societate. Nu vom fi acceptați în UE, dacă nu vom combate acest flagel. Am făcut parte mulți ani din sistemul judecătoresc și mă preocupă foarte mult această problemă. Justiția trebuie adusă la normalitate ca să funcționeze, cum se spune în popor, ca ceasul. Omul trebuie să fie sigur că va fi apărat de sistemul judecătoresc. În ultimul timp, s-au întreprins mai multe măsuri pentru a schimba situația în justiție. Nu sunt însă mulțumit de unele acțiuni sau de unele fenomene care se întâmplă în procesul de reformare a justiției. Spre regret, începând de la Curtea Supremă de Justiție. Vom urmări și vom vedea cum vor evolua mai departe lucrurile și o să mă expun mai târziu asupra acestor cazuri. Pentru moment, să le dăm posibilitatea acestor structuri ale statului din domeniul justiției să întreprindă măsurile necesare pentru a se curăți din interior. Vom vedea cum se va desfășura procesul de debarasare de acele persoane care nu fac față  cerințelor înaintate față de un judecător sau care sunt compromise. S-au întreprins anumite acțiuni, dar vom vedea cât de eficiente și cât de corecte sunt ele. Din câte știu, la CSJ au rămas niște persoane cu mari păcate în spate. Spre regret, organele abilitate au trecut cu vederea aceste persoane, dar vom reveni la ele.

Se vorbește mult despre reforme, despre atragerea investițiilor străine, însă iată că există deja două companii mari străine care și-au anunțat intenția de a renunța la construcția unor noi fabrici în Republica Moldova din cauza unor imperfecțiuni ale legislației fiscale și vamale. Cum ar putea fi remediată această situație și ar putea fi convinși oamenii de afaceri străini să investească mai mult în economia moldovenească?

Există mai multe motive pentru care investotorii străini nu acceptă să investească în Republca Moldova. Ei au nevoie de siguranță, de-un cadru legal care le-ar asigura funcționalitatea afacerilor. De siguranța că vor fi apărați de legi și de organele abilitatea să repare orice greșeală. Această problemă există în Republica Moldova încă de când a fost proclamată independența. Mulți investitori plecau sau erau alungați de concurenți sau de persoane și structuri interesate. Cunosc din practica judiciară un caz când o firmă italiană, Cavaleri Ottavio, activa în Republica Moldova la construcția drumurilor, prin anii ”90. La un moment dat, un minister de la noi, a început să o persecute prin înaintarea diferitor pretenții și mi s-au spus că i s-a cerut mită în valoare de 200 mii de dolari.   Asta era în anii ”90. Atunci, italienii, care au refuzat aceste cereri de-a dreptul banditești, și-au închis afacerea și au plecat din Republica Moldova și am rămas fără drumuri terminate. Iată la ce duce corupția. Revin la gândul că pentru investitori este obligatoriu să existe o justiție independentă și legi care să le asigure drepturile, pentru că beneficiile atragerii investitorilor înseamnă deschiderea a noi locuri de muncă și profituri pentru economia țării /.../

Unii analiști au exprimat temeri că vizita președintelui Comisiei Europene ar putea deranja Rusia. Vă așteptați la apariția unor disensiuni  în perioada imediat următoare în relațiile cu Moscova după această vizită, ținând cont de faptul că, iată, nu avem încă semnat un contract privind  livrarea gazelor în Republica Moldova, că ni s-a cerut să abandonăm Tratatul energetic european în schimbul unui nou contract?..

 Din start, vreau să subliniez un lucru: eu, ca șef al statului, dar și întreaga conducere a Republicii Moldova acționează în interesul Republicii Moldova și nu împotriva altor state. Relațiile noastre cu UE, vizita dlui Barroso nu este îndreptată împotriva Rusiei. Am spus-o nu o singură dată și repet: noi ținem foarte mult la relațiile bilaterale cu Rusia și o să păstrăm ce este mai bun în aceste relații și o să le dezvoltăm în interesul ambelor părți, ca să nu aibă de câștigat doar o parte din aceste relații. Spre regret, noi cedăm foarte mult în fața Rusiei și, de multe ori, sub pretextul că ne va închide gazul. Noi doar nu-l luăm degeabă, noi îl plătim și-l plătim cel mai scump. Așa este politica Rusiei față de țările care nu au alternativă. De aceea, căutăm să găsim alternative la rezolvarea problemelor energetice. Vreau să accentuez că intenția noastră de a adera la UE  nu este îndreptată împotriva Rusiei sau împotriva vecinilor noștri /.../, ci în interesul  Republicii Moldova, a cetățenului nostru.

Problema transnistreană a fost o altă temă discutată la Chișinău, în cadrul vizitei dlui Barroso. Dstră personal ați pledat și la Consiliul Europei, și la Adunarea Generală a ONU pentru retragerea trupelor ruse din stânga Nistrului. Moscova s-a angajat să facă acest lucru încă în 1999, la summitul OSCE de la Istanbul, însă nu și-a onorat până în prezent angajamentele. Cum ar putea fi convinsă să le respecte și să-și evacueze militarii și munițiile de pe teritoriul Republicii Moldova? Cât de important este sprijinul Uniunii Europene și al Statelor Unite în acest sens?

În timpul convorbirilor cu reprezentanții Rusiei la acest capitol am discutat sincer și deschis. Da, noi înțelegem interesul Rusiei în această zonă, din care face parte și Republica Moldova, dar noi avem și noi interesele noastre. Conform Constituției, suntem o țară neutră. Noi nu avem dreptul, conform Constituției, să menținem pe tertitoriul nostru armate străine. În acest context, Rusia, ca parte a relațiilor internaționale, are și obligațiuni față de tratatele pe care le semnează. La Istanbul a semnat acel angajament prin care s-a obligat să-și retragă armata de pe teritoriul Republicii Moldova. Noi nu spunem nimic nou. Noi insistăm ca această obligațiune să fie îndeplinită, deoarece prezența armatei străine încălcă multe drepturi ale cetățenilor noștri. Transnistria este teritoriul Republicii Moldova, acolo locuiesc cetățenii Republicii Moldova și orice discuții privind formarea unui stat în regiune este o încălcare a dreptului internațional.  Dreptul nostru național la integritatea teritorială, la drepturile cetățenilor de a circula liber pe teritoriul lor, dreptul la participarea la alegeri, când li se interzice cetățenilor de pe malul stâng să iasă la alegeri, toate aceste drepturi ne sunt încîlcate. În contextul discuțiilor se poate de menționat că noi niciodată nu am avut o susținere atât de puternică din partea țărilor UE cum avem astăzi. Strcuturile europene sunt convinse că în Republica Moldova există o guvernare cu intenții sincere de a rezolva problema transnistreană și de a deveni o țară democratică, cu respectarea tuturor rigorilor pe care le au în vedere și țările europene. Și, probabil, a fost vorba și de poziția neconsecventă a Republicii Moldova de la început privind retragerea armatei, care nu vorbea atât de deschis despre acest lucruși nu a cerut retragerea așa cum se face în ziua de astăzi. Această poziție a Republicii Moldova nu o este în detrimentul unei alte țări, ea este doar1în interesul Republicii Moldova. Noi dorim să avem un teritoriu liber de armate străine.

Jose Manuel Barroso și-a încheiat vizita, însă la începutul săptămânii viitoare la Chișinău sosește președintele Poloniei, Bronislaw Komorowski, însoțit de o delegație numeroasă de oficiali și oameni de afaceri polonezi. Care este scopul acestei vizite și cât de important este sprijinul Varșoviei pentru țara noastră, mai ales că Polonia a fost unul dintre inițiatorii Parteneriatului Estic, program european destinat unui număr de șase foste state sovietice, printre care și Republica Moldova?

Polonia are un loc deosebit în cadrul țărilor UE. Este o țară care a venit din lagărul socialist, istoric s-a manifestat ca o țară care tinde spre democrație încă din perioada în care exista acest lagăr. Această țară a reușit cel mai mult în domeniul democratizării societății, în trecerea la economia de piață. Noi cunoaștem datele statistice care ne arată că în tiumpul crizei economice mondiale și europene, cel mai puțin a fost afectată Polonia. Asta demonstrează că este o țară care are o politică coerentă, o politică bine gândită în domeniul economiei. În plus, populația din Polonia a știut să suporte greutățile, a fost răbdătoare în timpul crizei. Și când unele țări au avut de suferit, în Polonia creștereea economică a continuat. Deci, Polonia este o țară de la care avem ce învăța. Această înțelegere de a vizita Republica Moldova a fost stabilită din timp și acum se realizează. Invitația a fost reiterată în cadrul unei întrevederi la New York. Președintele polonez ține la relațiile noastre și noi la fel. Republica Moldova și Polonia au avut relații economice bilaterale încă de pe timpul lui Alexandru cel Bun. Aceasta dovedește că avem legături strânse demult. Astăzi, când suntem într-o perioadă de refacere a țării și a economiei noastre avem nevoie de o susținere și morală, și economică. Aș vrea să accentuez un moment: avem date care ne demonstrează că relațiile economice sunt favorabile ambelor părți, dar mai ales Republicii Moldova, deoarece Polonia este cel mai mare importattor de vin moldovenesc din țările membre ale UE. Noi avem probleme cu comercializarea producției de vinuri, ei cumpără vinurile noastre. Iar noi importăm materiale din domeniul chimic, metale. /…/. Pe parcursul întâlnirii vom discuta și chestiuni economice, mai ales că vine o delegație impunătoare de oameni de afaceri.

La Chișinău va avea loc și un Forum de afaceri moldo-polonez. Polonia este cea mai mare dintre economiile nou-intrate în UE, dar și cel mai mare importator de vinuri moldovenești de pe piața comunitară.  Această țară ar putea service drept un cap de pot pentru produsele moldovenești în UE, după semnarea acordului de liber schimb șu Bruxelles-ul, și, în sens invers, pentru atragerea oamenilor de afaceri europeni interesați de piața CSI?

Relațiile noastre politice desigur contribuie și la dezvoltarea relațiilor economice bilaterale în folosul ambelor părți. Noi, prin aceste relații, vom demonstra că suntem o țară credibilă. Acest exemplu va servi și pentru dezvoltarea relațiilor pe care și le avem cu alte țări ale UE. Eu cred că aceste relații nu le vor știrbi pe cele cu CSI. Avem nevoie de relații bilaterale cu toate statele, dar relațiile cu statele UE au aspectul lor deosebit.