Fost judecător, președinte al Consiliului Suprem al Magistraturii, Timofti a obținut pe data de 16 martie 2012, în Parlament, 62 de voturi ale deputaților, cu unul mai mult decât ar fi avut nevoie. Alegerea sa a fost rezultatul unui compromis, care pus capăt celei mai lungi crize politice ce a debutat odată cu alegerile din aprilie 2009, câștigate de comuniști, dar contestate de opoziție. Parlamentul a fost dizolvat de două ori în doar trei ani, din cauza incapacității de a alege un șef al statului, iar Republica Moldova nu a avut un președinte ales pentru o perioadă-record, de 917 zile.

Decisive atunci s-au dovedit a fi voturile a trei deputați socialiști, în frunte cu Igor Dodon, toți foști membri ai Partidului Comuniștilor, care și-au explicat opțiunea prin nevoia de stabilitate a Republicii Moldova. Aceștia s-au alăturat votului celor 58 de parlamentari din Alianța pentru Integrare Europeană – 2 și neafiliatului Mihai Godea.

Votul a fost boicotat de Partidul Comuniștilor care a calificat alegerile drept o farsă.
Mandatul președintelui Nicolae Timofti expiră peste o săptămână, pe 23 martie, dată la care, acum patru ani, el a depus jurământul.

Conform deciziei Curții Constituționale, care pe acum două săptămâni a anulat reforma constituțională din 5 iulie 2000, viitorul șef al statului va fi ales prin vot direct, al tuturor cetățenilor Republicii Moldova. Scrutinul ar urma să se defășoare pe parcursul acestui an, însă data exactă încă nu este cunoscută.