Cu riscul de a fi persecutați, bătuți, închiși, marginalizați, demiși sau exmatriculați din școli, românii din stânga Prutului, nu au încetat nicioadă să asculte Radio România.

În vremuri de răstriște când istoria, limba și Țara le-a fost furată, pentru românii basarabeni, Radio România a reprezentat busola care le-a luminat spiritual viețile, și i-a menținut să nu se abată de la Adevăr și de la drumul corect. Cântecele și poeziile românești, ascultate și învățate de aici, i-au însoțit în Piața Marii Adunări Naționale, atunci când au ieșit cu miile să hotărască soarta acestei bucăți de pâmânt, furate, își amintește scriitorul Nicolae Dabija.

”Nu știu dacă cei de la Radio România știau ce fac, dar ei vorbeau pentru noi. În fiecare joi, toată Basarabia era cu urechile lipite de aparatele de radio să asculte cântecele, care mai apoi ne-au însoțit în Mișcarea de Eliberare Națională. Mulțimile cântau în Piață, în fața soldațiilor cântece din repertoriul Cenaclului Flacăra” a declarat Nicolae Dabija. 

Malul Prutului, a fost pentru românii basarabeni născuți în imediata vecinătate, binecuvântarea și condamnarea lor. Puteau să asculte liber emisiunile și programele Radio România cât și TVR-ul, dar în același timp, se trezeau și adormeau cu imaginea clară a sârmei ghimpate de pe râu. Directorul Institutului Cultural Român la Chișinău, Valeriu Matei, unul din fruntașii Mișcării de Eliberare Națională, s-a născut și a crescut cu Radio România. ”A fost mai mult decât un mijloc de informare publică, a fost ca și o carte deschisă care mi-a modelat personalitatea” a declarat Valeriu Matei.

Tot pe malul Prutului, și cu programele Radio România a crescut și una dintre cele mai renumite artiste de muzică populară din Basarabia, Valentina Cojocaru. ”De când m-am trezit pe lume și am înțeles soarele, luna ploaia, de atunci ascult Radio România”, ne-a spus Valentina Cojocaru.

Să asculți Radio România, în timpuri în care chiar și numai pronunțarea acestor cuvinte, îți putea aduce o mulțime de nenorociri, nu era lucru ușor își amintește și maestrul Petre Neamțu, directorul artistic si prim-dirijor al Orchestrei de muzica populara „Folclor” a Filarmonicii Nationale. ”De la Radio România am învățat absolut tot ce este muzica folclorică. Am învațat doar noaptea pentru că ziua funcționau anumite aparate prin Chișinău, și nu puteai asculta niciun post de radio românesc”, subliniat Petru Neamțu.

A fost și este postul de radio al tuturor românilor, mai ales al celor înstrăinați, pe care i-a menținut uniți în gânduri și în simțuri. La mulți ani Radio România, la mulți ani Radio Chișinău.