Grecia și partenerii săi din zona euro nu s-au înțeles luni în privința condițiilor programului de asistență financiară, Atena declarându-se împotriva rolului pe care ar trebui să îl aibă Fondul Monetar Internațional și a propunerilor de înființare a unui fond privat care să dețină activele elene înaintea privatizării, a declarat, pentru Reuters, un oficial guvernamental elen care a dorit să-și păstreze anonimatul.

Liderii zonei euro încă încearcă să ajungă la un acord, după 13 ore de negocieri în Bruxelles. Miniștrii de Finanțe din zona euro au propus duminică transferarea unor active elene în valoare de până la 50 miliarde de euro într-un fond independent extern. De asemenea, Eurogrupul dorește implicarea FMI în orice program pentru Grecia, în timp ce autoritățile de la Atena se opun.

În februarie, noul Guvern de la Atena anunța înghețarea privatizării activelor de stat, inclusiv a celor mai mari porturi ale țării, Pireu și Salonic. Creditorii internaționali au cerut privatizări ale porturilor, companiilor de apă și canalizare și companiei de poștă, în schimbul asistenței.

Euro s-a depreciat, luni, la 1,1090 dolari apoi s-a redresat ușor, la 1,1130 dolari, după ce au apărut zvonuri că BCE a acceptat ca Grecia să amâne plata datoriei de 3,5 miliarde euro, termenul limită fiind 20 iulie.

Alte surse susțin că un proiect de compromis pentru a menține Grecia în zona euro a fost pus pe masă de cancelarul german, Angela Merkel, președintele francez, François Hollande, premierul elen, Alexis Tsipras, și președintele Consiliului European, Donald Tusk, și va fi supus spre aprobare tuturor liderilor din zona euro.

Săptămâna trecută, BCE a anunțat că menține linia de finanțare de urgență (ELA) destinată creditorilor eleni la actualul nivel restricționat și va înăspri condițiile de acordare a finanțării, majorând garanțiile solicitate în schimbul fondurilor. Decizia BCE va limita opțiunile autorităților de la Atena.
În prezent, finanțarea de urgență oferită de BCE băncilor elene este limitată la 89 de miliarde de euro.