Participanții la negocieri au apreciat în special despre cele patru decizii protocolare pe care Chișinăul și Tiraspol le-au semnat sâmbătă, 25 noiembrie, precum și deschiderea circulației pe podul de la Gura Bâcului.

Acordurile privind activitatea școlilor cu predare în limba română, accesul țăranilor la terenurile agricole din regiunea separatistă, interconexiunea telefonică și apostilarea diplomelor sunt foarte importante pentru oameniide pe cele două maluri ale Nistrului. După soluționarea acestor probleme urmează să înceapă discuțiile pentru reglementarea politică a conflictului, a declarat reprezentatul Chișinăului, Gheorghe Bălan.

„Suntem convinși că după soluționarea acestor măsuri despre care am pomenit, noi, pas cu pas ne apropiem de subiectul principal care urmează a fi discutat inclusiv în procesul de reglementare, mă refer la elaborarea unui statut juridic special pentru regiunea transnistreană. În această direcție vom lucra împreună cu ceilalți parteneri din cadrul procesului.”

Discuțiile s-au axat pe îndeplinirea protocolului de la Berlin semnat în iunie 2016, existând un șir de subiecte pe care s-a convenit continuarea discuțiilor. Printre acestea este și cel legat de dreptul la circulația internațională cu automobilele înmatriculate în regiunea transnistreană, a menționat reprezentatul Tiraspolului, Vitali Ignatiev.

Toate acele chestiuni pe care nu le-am finalizat în cadrul protocolului de la Berlin, în timpul discuțiilor de astăzi nu doar că au fost actualizate, dar au fost identificați termeni clar de realizare a lor. Eu consider că aceasta reprezintă un pas mare înainte

Aceasta a fost prima rundă de negocieri în formatul 5+2 în ultimele 18 luni. Ultima rundă de negocieri în formatul 5+2 a avut loc la Berlin în iunie 2016. Atunci părțile au semnat un protocol care, potrivit experților, a fost în detrimentul Chișinăului.