„Știm că tancurile, avioanele si navele consumă mulți combustibili fosili și emit în atmosferă gaze cu efect de seră de tipul CO2. Trebuie să vedem cum putem reduce aceste emisii, prin folosirea de combustibili alternativi ori utilizarea de panouri solare”, a declarat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.

Stoltenberg a dat ca exemplu folosirea panourilor solare în diverse baze NATO care au înlocuit cu succes generatoarele clasice care folosesc combustibili fosili.

Ne gândim la acest lucru, avem mai multe proiecte în derulare, prin care încercăm să facem trupele noastre mai eco și mai puțin dependente de combustibilii fosili.

„Astfel de soluții sunt bune pentru mediul înconjurător dar cresc, în același timp, și nivelul de pregătire și capacitate militară a trupelor noastre”, a spus secretarul general al Alianței Nord-Atlantice.

Mai exact, reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră ar putea crește capacitatea de luptă a NATO, prin simplificarea lanțului de aprovizionare a trupelor.

„Una din principalele provocări ale oricărui tip de operațiune militară o reprezintă lanțul logistic de aprovizionare cu astfel de combustibili fosili. Cu cît liniile de aprovizionare sunt mai lungi, ele devin mai vulnerabile. Cu cît vom fi mai puțin dependenți de asta, vom putea reduce emisiile dar și să mărim eficiența trupelor și a operațiunilor militare”, a spus Stoltenberg.

NATO consideră deja faptul că schimbările climatice vor reprezenta, în viitor, o problemă de securitate globală, iar încălzirea globală va aduce, cu sine, noi crize.

„Acesta este un subiect care contează pentru NATO. Cred că în noua concepție strategică a NATO, pe care sper să o putem trasa la viitoarea întâlnire a liderilor Alianței din acest an, încălzirea globală va trebui să joace un rol mult mai important și proeminent”, a spus Stoltenberg.

Ce înseamnă „lupta” NATO contra schimbărilor climatice: uniforme mai bune, vehicule și infrastructură adecvate

Jens Stoltenberg este un susținător al luptei împotriva poluării și schimbărilor climatice. Înainte de a fi secretar general al NATO, Stoltenberg a fost reprezentant special al ONU în problema schimbărilor climatice.

„Schimbările climatice ne pun în pericol securitatea. Prin urmare, NATO trebuie să înțeleagă și să integreze acest subiect în toate activitățile sale, de la modul în care sunt planificate operațiunile la felul în care ne antrenăm forțele armate”, arăta Stoltenberg într-un articol de opinie publicat în urmă cu câteva luni pe site-ul Alianței.

Este esențial să ne adaptăm acestei noi realități. Asta înseamnă uniforme mai bune, vehicule și infrastructură. Și mai înseamnă să includem în mod explicit subiectul schimbărilor climatice în activitatea curentă a NATO, pentru a îmbunătăți capacitatea de rezistență a Alianței și a partenerilor săi

Conform unui raport al ONU, Pământul continuă să se încălzească, iar temperatura globală va crește cu mai mult de 3 grade Celsius la sfârșitul acestui secol, în ciuda micșorării emisiilor de gaze cu efect de seră ca urmare a pandemiei de COVID-19 sau a ultimelor angajamente ori măsuri adoptate la nivel internațional.

În raportul anual redactat de Programul Națiunilor Unite pentru Mediu (UNEP) se arată că scăderea cu 7% a emisiilor de carbon în anul 2020, determinată de pandemia de coronavirus, va avea un „impact neglijent” asupra fenomenului încălzirii globale, dacă nu e însoțită de o înlocuire rapidă și pe scară largă a combustibililor fosili.

Practic, această micșorare a emisiilor înseamnă o reducere cu doar 0,01 grade a ritmului încălzirii globale până în 2050, spun experții.

De asemenea, raportul UNEP arată că, în acest moment, există încă o mare diferență între acțiunile care trebuie adoptate, conform acordului de la Paris privind schimbările climatice și reducerile de emisii poluante pe care le au planificate țările lumii.

Acordul de la Paris, semnat de aproape toate statele lumii în 2015, are ca principal scop menținerea creșterii temperaturii globale sub 2 grade Celsius în acest secol.

Această țintă ar putea fi atinsă, iar emisiile poluante ar putea fi reduse cu 25% până în 2030, dacă țările vor accelera transpunerea în fapte a angajamentele Acordului de la Paris.

Sursa: DIGI24