În conferința de presă pe care a ținut-o aseară împreună cu președintele polonez, secretarul general NATO a subliniat că reuniunea la cel mai înalt nivel al Alianței are loc într-un moment crucial, când provocările de securitate din est și din sud sunt cele mai serioase din ultimele decenii.

Jens Stoltenberg a spus că summitul NATO de la Varșovia va fi un punct de referință, când statele membre vor decide în primul rând mărirea capacității de descurajare și de apărare a Alianței.  

Jens Stoltenberg: "Am căzut de acord să ne îmbunătățim prezența în partea de est a Alianței. Va fi o prezență multinațională și prin rotație. Avem pe masă propuneri clare de la planificatorii noștri militari. Încă discutăm numărul exact și locațiile unde vor fi prezente trupele NATO și vom lua o decizie până la summitul din iulie. Deci vreau să fiu bine înțeles: vor fi mai multe trupe NATO pe teritoriul Poloniei după summitul de la Varșovia". A dat asigurări secretarul general NATO, cunoscute fiind îngrijorările de securitate ale Poloniei, ca și ale altor țări de pe flancul estic al NATO, după ce Rusia a anexat Crimeea și după acțiunile acesteia în Ucraina.

O altă decizie ce va fi luată la summitul de la Varșovia va fi cea de sporire a eforturilor aliaților pentru a proiecta stabilitate dincolo de frontierele NATO. Jens Stoltenberg a explicat că acest lucru va însemna sprijin din partea Alianței pentru parteneri precum Ucraina, Republica Moldova și Georgia, în est, și pentru Irak, Iordania și Tunisia, la granița de sud a NATO. Secretarul general NATO a spus că summitul de la Varșovia va arăta unitatea și solidaritatea aliaților.

În conferința de presă ziariștii au vrut să știe care este reacția secretarului general NATO și a președintelui polonez, Andrzej Duda, la declarațiile făcute de președintele rus, Vladimir Putin, la Atena zilele trecute, când a spus că România și Polonia, ca gazde ale sistemului antirachetă al NATO, s-ar putea afla în raza de acțiune a rachetelor rusești.

Președintele Poloniei a spus că este un sistem defensiv și că nu este ostil Rusiei, iar secretarul general Jens Stoltenberg a reafimat că scutul nu vizează Rusia.  

Jens Stoltenberg: "Sistemul antirachetă nu este direcționat împotriva Rusiei, ci împotriva unor amenințări din afara zonei euro-atlantice. Numărul interceptoarelor este prea mic, ele sunt amplasate fie prea departe spre sud, fie prea aproape de frontiera rusească, pentru a fi capabile să doboare rachetele intercontinentale rusești. Deci nu este direcționată împotriva Rusiei, este un sistem defensiv, iar defensiv înseamnă apărare. Orice acțiune din partea Rusiei ar fi absolut fără niciun motiv, ar fi nejustificată, pentru că ei știu că scutul antirachetă nu este direcționat împotriva lor", a insistat secretarul general NATO. El a mai explicat faptul că interceptoarele amplasate deja în România și cele care vor fi amplsate în Polonia nu au capacitate ofesnsivă, ci doar pe aceea de a intercepta eventuale rachete din afara spațiului euro-atlantic.