Cu patru săptămâni înainte de summitul NATO de la Vilnius, care ar trebui să aprobe acest plan, s-a convenit că Ucraina nu poate adera la Alianța Nord-Atlantică atât timp cât luptele împotriva forțelor ruse sunt încă în desfășurare, poziție acceptată la începutul lunii iunie și de președintele Volodimir Zelenski, după luni de zile în care acesta a pledat pentru o admitere rapidă.

Membrii Alianței sunt pe punctul de a conveni asupra unor măsuri progresive pentru consolidarea legăturilor cu Ucraina, în special prin îmbunătățirea modului în care NATO și Kievul cooperează, și a unui program pe mai mulți ani pentru a ajuta Ucraina să își alinieze forțele de securitate la standardele operaționale și tehnice ale NATO, potrivit oficialilor citați.

Dar aliații mai trebuie să-și rezolve divergențele cu privire la modul în care să răspundă dorinței de aderare a Ucrainei, care a fost guvernată de o declarație vagă din 2008 conform căreia va adera la Organizația Tratatului Atlanticului de Nord, fără a preciza cum și când.

Ambasadoarea americană pe lângă NATO, Julianne Smith, a declarat miercuri jurnaliștilor că membrii Alianței încă mai discută asupra modului în care să răspundă la aspirațiile de aderare ale guvernului de la Kiev.

"În cadrul alianței are loc o conversație bogată, cu o întreagă gamă de puncte de vedere", a spus Smith.

O sursă de rang înalt din cadrul NATO a declarat pentru Reuters, sub rezerva anonimatului, că se "căută intens un mecanism care să aducă Ucraina mai aproape de NATO fără a o integra în NATO".

Guvernele occidentale, cum ar fi SUA și Germania, sunt precaute față de măsurile care, în opinia lor, ar putea aduce alianța mai aproape de un război activ cu Rusia, care a considerat mult timp extinderea Alianței Nord-Atlantice în Europa de Est drept o dovadă a ostilității occidentale.

Întrebat la 2 iunie despre aspirațiile Ucrainei de a adera la NATO, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că aceasta "ar fi o potențială problemă pentru mulți, mulți ani".

Președintele rus Vladimir Putin și-a trimis forțele în Ucraina în februarie 2022, susținând că Rusia trebuie să-și protejeze securitatea. Puțini analiști militari se așteaptă ca această contraofensiva recent lansată de Ucraina să pună capăt rapid conflictului - în schimb, mulți prezic mai mulți ani de lupte.

În cursul acestei perioade, sprijinul popular pentru apărarea Ucrainei în Occident ar putea să se diminueze, iar alegerile americane din 2024 ar putea să aducă o administrație care să fie mai puțin dispusă să cheltuiască bani pentru război.

Dincolo de deliberări, întrebarea este dacă membrii alianței pot face proba unității, forjând acorduri înaintea summitului din 11-12 iulie în capitala lituaniană. În caz contrar, Putin ar da o lovitură politică și propagandistică.

'Nimeni nu vrea să-și asume riscul ca dezbinarea să fie afișată în mod deschis', a declarat un înalt diplomat din Europa de Est.

Pentru a-i liniști pe ucraineni, Polonia și unele guverne din Europa de Est au cerut NATO să-și definească clar etapele spre o eventuală aderare și să favorizeze mișcarea accelerată în această direcție.

Alți membri, în special SUA și Germania, au fost reticenți în a adopta această idee, potrivit diplomaților.

Cu toții sunt însă de acord cu privire la necesitatea de a consolida în continuare securitatea Ucrainei înainte de aderarea ei la NATO.

"Trebuie să ne asigurăm că, atunci când acest război se va încheia, vor exista aranjamente credibile pentru securitatea Ucrainei, astfel încât istoria să nu se repete", a declarat miercuri secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.

Stoltenberg a spus că aceasta ar trebui să includă aranjamente între Ucraina și o serie de aliați din NATO. Natura exactă a acestor aranjamente face obiectul unor discuții intense.

Unii lideri, precum Zelenski și președintele francez Emmanuel Macron, au cerut ca Ucraina să primească "garanții de securitate".

Responsabilii americani preferă termenul mai soft de "angajamente de securitate". Aceștia au refuzat să definească în ce ar consta aceste angajamente, dar au declarat că lucrează la un mecanism care ar permite fiecărei țări să ofere Kievului un ajutor militar pe termen lung.

"Ceea ce veți vedea pe măsură ce ne apropiem de summitul de la Vilnius sunt discuții mai intense despre cum ar putea arăta acest mecanism cu sprijinul mai multor aliați și parteneri ai noștri", a declarat un purtător de cuvânt al Consiliului Național de Securitate al SUA.

Diplomați și oficiali au declarat că opțiunile aflate în discuție includ continuarea livrărilor de arme avansate, muniții și echipamente, care s-au ridicat deja la zeci de miliarde de euro. de dolari.

Unii au sugerat să se bazeze în mod vag pe acordurile americane cu Israel, prin care statele NATO ar oferi servicii militare bilaterale fixe pentru asistență bilaterală bilaterală pentru o perioadă lungă de timp.

Gabrielle Tarini, coautoare a unui nou raport al RAND Corporation privind reconstrucția Ucrainei, a declarat că, până când Ucraina va putea adera la NATO, alianța trebuie să analizeze astfel de măsuri.

"Găsirea unei abordări care să fie suficient de puternică pentru a descuraja Rusia să atace din nou, dar care să nu provoace neapărat Rusia, va fi cheia aici pentru aranjamentele de securitate", a spus ea.

Etape mai mici sunt, de asemenea, în pregătire.

Stoltenberg a declarat că se așteaptă ca forumul de cooperare Comisia NATO-Ucraina să fie transformat într-un Consiliu NATO-Ucraina, în care Kievul să fie acceptat ca partener egal.

NATO va consolida un program de asistență neletală pentru forțele de securitate ucrainene pentru a le ajuta să treacă de la perioada sovietică la standardele Alianței Nord-Atlantice, a spus el.