Cehia, Polonia și Ungaria au fost primele dintre fostele țări comuniste primite în NATO - inclusiv pentru că erau considerate la acea dată, în 1999, drept cele mai avansate pe calea reformelor democratice post-comuniste.

După alți trei ani, la un summit NATO ținut la Praga, au fost primite alte foste țări comuniste: Bulgaria, România, Slovacia, Slovenia și cele trei țări baltice: Estonia, Letonia și Lituania.

În noul mileniu, NATO a primit noi membri inclusiv din fostul spațiu iugoslav, iar invazia rusească din Ucraina i-a făcut pe liderii din multe țări membre importante să afirme că intrarea în alianță a țării atacate este doar o chestiune de timp.

R. Moldova, țară care și-a reorientat politica externă către Occident mai ales în ultimii doi ani, candidând la primirea în Uniunea Europeană, continuă să nu se numere printre aspirantele la aderarea la NATO. Sondajele de opinie din țara neutră prin constituție arată că majoritatea locuitorilor nu își doresc acest lucru.

După aderarea Finlandei și Suediei, țările vest-europene care nu fac parte din alianță rămân Austria, Elveția și Irlanda. Nu sunt membre NATO, din rațiuni diferite, nici trei țări din spațiul balcanic: Bosnia-Herțegovina, Serbia și Kosovo, scrie Europa Liberă.