"Invazia rusă în Ucraina are implicații profunde pentru securitatea europeană, dar a zdruncinat și întreaga ordine internațională", a spus Stoltenberg în a doua zi a reuniunii miniștrilor de externe din țările NATO, care se desfășoară la Bruxelles, informează Agerpres.

Într-o primă sesiune joi, membrii Alianței se întâlnesc cu omologii lor din Ucraina, Georgia, Suedia, Finlanda, Australia, Noua Zeelandă, Coreea de Sud și Japonia. În plus, participă și Înaltul reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe și securitate europeană, Josep Borrell.

Potrivit lui Stoltenberg, prezența acestor parteneri este "un semn al unității noastre de a sprijini Ucraina, de a condamna agresiunea Rusiei și de a apăra ordinea internațională bazată pe reguli".

La sosirea sa la reuniune, ministrul grec de externe, Nikos Dendias, a asigurat că țara sa va cere Curții Penale Internaționale să investigheze "crimele de război comise la Mariupol".

Titulara portofoliului Externelor din Marea Britanie, Liz Truss, a subliniat că țara ei pledează pentru interzicerea "tuturor importurile de energie rusească, sancționarea cât mai multor bănci (rusești) și intensificarea livrărilor de arme către Ucraina".

Referitor la sancțiunile Uniunii Europene împotriva Rusiei, ministrul ceh de externe, Jan Lipavsky, afirmat că principiul "de bază" care ar trebui să "ghideze" blocul comunitar este "să se limiteze suma de bani pe care Europa o trimite Rusiei", pentru că acei bani sunt apoi folosiți pentru "războiul barbar și oribil împotriva Ucrainei".

"Orice sancțiune care reduce suma de bani pe care Europa și lumea o trimit Rusiei este binevenită", a spus el.

Șefa diplomației germane, Annalena Baerbock, a subliniat că țara sa a "sprijinit Ucraina cu diferite arme militare și căutăm împreună cu aliații noștri cum putem să sprijinim Ucraina în viitor, într-un mod mai intens și mai coordonat, pentru că are dreptul să se apere", a spus ea.

Baerbock a precizat, însă, că această coordonare nu va fi realizată de NATO, iar armele trebuie trimise de fiecare țară în mod individual.

"Având în vedere activitatea comună a G7, este important să dăm clar de înțeles că rămânem uniți în fața crimelor de război la care am fost martori în ultimele zile", a spus Baerbock, a cărei țară prezidează acest Grup al celor mai dezvoltate șapte economii ale lumii, referindu-se la masacrul civililor din Bucea.

Șefa diplomației canadiene, Melanie Joly, a declarat că "oamenii erau foarte sceptici privind posibilitatea de a-l sancționa pe președintele rus Vladimir Putin și am făcut-o. Oamenii erau sceptici că vom ajunge la familia lui și o vom face".

Suedia nu face parte din NATO, dar, la fel ca Finlanda, dezbate dacă să adere la Alianță.

Ministrul suedez de externe, Ann Linde, a declarat că țara sa nu va lua nicio decizie cu privire la NATO "fără o analiză exhaustivă".

Șeful diplomației finlandeze, Pekka Haavisto, a menționat că opinia publică din țara sa s-a schimbat "destul de repede" după invazia în Ucraina și că o "majoritate clară a populației" susține acum aderarea la NATO.

El a explicat că guvernul său pregătește un document cu privire aderarea la Alianța Nord-Atlantică, care va fi prezentat parlamentului săptămâna viitoare, iar apoi textul va face obiectul unei dezbateri în cameră.

"În același timp, sunt sigur că o țară candidată la NATO va primi o anumita protecție din partea țărilor Alianței", a spus ministrul finlandez.

La rândul său, șefa diplomației australiene Marise Payne a declarat că țara sa va impune "alte 67 de sancțiuni împotriva elitelor și oligarhilor ruși".