“Pe fondul unei serii de crize suprapuse, în anul 2023, mediul internațional a devenit tot mai puțin predictibil, instabilitatea fiind principala trăsătură a noii dinamici de securitate. În contextul competiției strategice dintre marile puteri și a revalorizării abordărilor geopolitice în politica internațională, starea de conflictualitate la nivel regional și global s-a amplificat. Războiul din Ucraina a devenit pe parcursul anului 2023 unul de uzură, pozițional, însă evoluția sinuoasă a acestuia nu a determinat Federația Rusă să renunțe la obiectivele inițiale declarate ale invaziei”, se arată în scrisoarea președintelui Iohannis, transmisă Parlamentului, potrivit Agerpres.

Potrivit documentului citat, “în situația apariției intempestive a premiselor pentru declanșarea unei crize majore de securitate, cu posibile implicații asupra independenței și suveranității naționale a României, Consiliul Nord-Atlantic poate lua decizia dislocării pe teritoriul României a Forței de răspuns a NATO, cu capacitate de reacție foarte ridicată – VJTF, în scopul dezamorsării crizei și descurajării escaladării acesteia”.

“În funcție de prevederile planurilor de răspuns în situații de criză, care se pun în aplicare la nivelul Alianței, dislocarea pe teritoriul național a Forței de răspuns a NATO cu capacitate de reacție foarte ridicată poate să includă această Forță de răspuns a NATO în totalitate ori anumite componente ale acesteia, suplimentate cu elemente de comandă-control și de sprijin, care se stabilesc ținând cont de amploarea, tipul și particularitățile operației avute în vedere, în cadrul procesului de planificare operațională de nivel strategic și operativ derulat la nivelul comandamentelor responsabile ale Alianței”, se detaliază în scrisoare.

Președintele Klaus Iohannis evidențiază că, “pentru punerea în aplicare, în intervalul de timp foarte scurt avut la dispoziție – 72 de ore -, a măsurilor pregătite la nivel național în scopul recepției VJTF, este necesar să preexiste aprobarea pentru dislocarea sau tranzitarea acestei Forțe de răspuns a NATO pe teritoriul național”.

“În acest context, în urma analizei solicitărilor NATO și luând în considerare situația de securitate din regiune, (…) informez Parlamentul României că am aprobat intrarea și staționarea în România a Forței de răspuns/de reacție a NATO cu capacitate de reacție foarte ridicată (VJTF/ARF) sau tranzitarea teritoriului național de către acestea, în scopul pregătirii și/sau desfășurării de operații militare, dacă va fi cazul, în anul 2024, precum și mandatarea ministrului Apărării Naționale pentru a aproba eventualele modificări în structura/compunerea VJTF care vor putea surveni în raport cu datele de planificare transmise de NATO pentru anul 2024”, se mai arată în scrisoare.

Forța NATO de reacție rapidă, denumită ”Forța Întrunită cu Nivel de Reacție Foarte Ridicat” (Very High Readiness Joint Task Force – VJTF), a fost constituită în anul 2014 după ce Rusia a anexat peninsula ucraineană Crimeea și a fost desfășurată prima dată pentru apărarea colectivă a Alianței după ce Rusia a atacat Ucraina în februarie 2022.

Forța de Reacție Rapidă a NATO (NRF) este activată să intervină în baza unei decizii prin consens a Consiliului Nord-Atlantic.

Actualmente, Forța de Reacție Rapidă a NATO este dotată cu 40.000 de militari care pot fi mobilizați. Vârful de lance al acestei forțe – VJTF -, condus în 2022 de Franța, a fost dislocat în premieră în istoria Alianței, pe 26 februarie 2022, în România.

În 2024, Forța de reacție rapidă a NATO este condusă de Marea Britanie, care conduce și Steadfast Defender 24, cel mai mare exercițiu militar al NATO după Războiul Rece, în care 90.000 de soldați vor consolida apărarea Europei, punând în aplicare noile planuri de apărare regională.