"Salut călduros anunțul președintelui Emmanuel Macron cu privire la disponibilitatea Franței de a participa la prezența militară avansată a NATO în România", a declarat președintele român Klaus Iohannis pe Twitter.

Cu o zi în urmă, Emmanuel Macron exprimase "disponibilitatea" Franței "de a se angaja în noi misiuni cu scopul de a-și asuma toate responsabilitățile în misiuni de tip eFP (enhanced Forward Presence sau Prezență avansată întărită) în special în România dacă ele sunt decise" în cadrul NATO.

Această declarație aparent tehnică deschide în realitate ușa unei puternice întăriri a prezenței militare a NATO în România și deci în zona Mării Negre, unde ea este în prezent mult mai slabă decât în Nord, în regiunea Balticii, notează AFP.

Acest anunț traduce și apropierea franco-română în probleme de apărare și pare în fine să semnifice o voință franceză de a exercita un rol mai important în NATO, în legătură cu care Macron declarase la sfârșitul anului 2019 că Alianța se află în stare de "moarte cerebrală".

"Este o reorientare importantă. După o investiție majoră și perenă în regiunea Mării Baltice, Franța vrea să fie prezentă în regiunea Mării Negre. Și să-și întărească legăturile cu o veche țară prietenă pe care noi am neglijat-o prea mult", potrivit directorului adjunct al Fundației pentru cercetare strategică (FRS) Bruno Tertrais.

Pe flancul său nord-estic, în țările baltice și în Polonia, NATO desfășoară cu eFP patru grupuri tactice, condus fiecare de câte o țară: Canada, Germania, Regatul Unit și SUA. Aceasta reprezintă mii de militari, incomparabil mai mulți decât dispozitivul din România.

"Până în prezent, există o diferență între Nord-Est și Sud-Estul Europei" în ceea ce privește prezența NATO, explică o sursă diplomatică europeană. Dacă proiectul va fi dus la capăt, "angajamentul va fi de același nivel", adaugă aceasta.

"Ar fi foarte important dacă Franța ar prelua conducerea unui grup tactic al NATO în România", afirmă pentru AFP George Scutaru, director general al New Strategy Center, un think-tank românesc.

Exercitând în prezent președinția semestrială a Consiliului Uniunii Europene, Franța arată un interes crescut pentru securitatea flancului estic al continentului. Ministrul apărării francez, Florence Parly, a organizat la jumătatea lunii ianuarie, la Brest, în nord-vestul Franței, o reuniune a miniștrilor apărării în format B-9 (Grupul celor nouă de la București), reunind România, Bulgaria, Republica Cehă, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia și Slovacia.

"Simbolic este important că Franța organizează aceasta pentru prima oară. În general, o făceau mai mult SUA. Toată lumea a salutat faptul că Franța se interesează de flancul estic", relevă un diplomat din una din aceste țări.

Totuși, decizia NATO nu este încă luată și trebuie să fie dezbătută, poate în februarie. Joe Biden s-a declarat miercuri dispus să întărească prezența americană în România.

Aceste declarații se înscriu evident pe fondul tensiunilor între NATO, SUA, Europa și Rusia, în special legat de situația din Ucraina, pe care Rusia ar putea să vrea să o invadeze, potrivit temerilor țărilor occidentale. Moscova se opune oricărei consolidări a NATO în apropierea frontierelor sale, subliniază AFP.

În cadrul Alianței, unele țări ar putea să nu se bucure de perspectiva prezenței a mii de soldați NATO pe malurile Mării Negre, un spațiu geopolitic complex dominat de Rusia și Turcia, țară membră a Alianței Nord-Atlantice, dar cu unele apropieri față de Moscova și cu care Franța întreține relații uneori tensionate. Marea Neagră este o cale de acces pentru Rusia pe diferite scene de criză din Orientul Mijlociu și Africa.

Bulgaria, de asemenea membră NATO, este apropiată în mod tradițional de Rusia. Guvernul insistă asupra faptului că nicio discuție oficială nu a avut loc despre o consolidare a NATO în regiune și, în această săptămână, președintele Rumen Radev, atacat cu regularitate pentru presupusele sale simpatii proruse, a declarat: "Aceste crize nu au o soluție militară, ci necesită un dialog și eforturi diplomatice de dezescaladare".

În fine, anunțul președintelui francez ilustrează și apropierea Parisului și Bucureștiului asupra subiectelor de securitate, fiecare țară exprimând interesul pentru preocupările celeilalte. Astfel, Franța trimite cu regularitate nave în Marea Neagră - o fregată franceză va participa la începutul lunii aprilie la un exercițiu cu România - în timp ce România prevede desfășurarea unor forțe speciale la misiunea Takuba în Sahel.