NASA monitorizează o anomalie ciudată în câmpul magnetic al Pământului, o regiune uriașă cu o intensitate magnetică mai mică, situată într-o zonă care se întinde în spațiu între America de Sud și Africa de sud-vest. Acest fenomen vast, numit Anomalia Atlanticului de Sud, i-a intrigat și i-a preocupat pe oamenii de știință de mulți ani.

Această anomalie nu afectează, în general, viața de pe Pământ, dar sateliții și alte nave spațiale care zboară prin acea zonă se confruntă cu defecțiuni tehnice.

Puterea redusă a câmpului magnetic din interiorul anomaliei face ca particulele încărcate cu energie înaltă, venite din spațiu, să pătrundă la altitudini relativ mici ale atmosferei, afectând sistemele tehnologice ale sateliților. Aceste lovituri aleatorii pot produce de obicei doar defecțiuni minore, dar există riscul ca ele să provoace și pierderi semnificative de date sau chiar deteriorarea permanentă a unor componente cheie, care de regulă obligă operatorii să oprească sistemele navelor spațiale înainte ca acestea să intre în spațiul anomaliei.

Există mulți oameni de știință care încă nu înțeleg pe deplin anomalia și implicațiile acesteia 

„Câmpul magnetic este de fapt o suprapunere de câmpuri din mai multe surse”, explică geofizicianul Terry Sabaka de la Centrul de zbor spațial Goddard al NASA din Greenbelt Maryland.

Sursa primară este considerată a fi oceanul de fier topit din miezul exterior al Pământului, la mii de kilometri sub suprafața Terrei. Mișcarea acestei mase generează curenți electrici care creează câmpul magnetic al Pământului. Un rezervor uriaș de rocă densă, aflat la aproximativ 2.900 de km sub continentul african, tulbură producerea câmpului, fapt ce duce la efectul de slăbire, la care contribuie și înclinarea axei magnetice a planetei.

Cu toate că există mulți oameni de știință care încă nu înțeleg pe deplin anomalia și implicațiile acesteia, apar constant noi idei, care aduc lămuriri asupra acestui fenomen ciudat. De exemplu un studiu condus de heliofizicianul NASA Ashley Greeley în 2016 a relevat faptul că anomalia se abate lent înspre nord-vest. Nu este vorba însă doar de o mișcare. Se pare că zona de anomalie pare să se împartă în două celule distincte, fiecare reprezentând un centru separat de intensitate magnetică minimă în cadrul anomaliei mai mari.