Necunoașterea cadrului legal în vigoare, încălcări de ordin procedural admise de agenții de patrulare,  numărul tot mai mare a proceselor-verbale contravenționale contestate și pierdute în instanța de judecată, statisticile despre nivelul perceput al corupției de către cetățeni sunt doar câteva criterii de apreciere a indicelui înalt de corupție în cadrul INP.

Acestea sunt completate și de numeroasele riscuri de corupție identificate de CNA, inclusiv materializate în trecut:

1. Riscul coruperii pasive, confirmat de cele 34 cauze penale inițiate de CNA, în perioada anului 2016-5 luni 2017, cu implicarea a 87 de agenți de patrulare;
2. Protecționism constatat de CNA și sancționat contravențional în anul 2016 și trafic de influență, soldat cu reținerea în flagrant delict a angajatului INP și inițierea unei cauze penale;
3. Riscul depășirii atribuțiilor de serviciu și a exercitării împuternicirilor în mod discreționar,  identificat în activitatea de serviciu a agenților de patrulare la supravegherea și controlul traficului rutier, generate de: conflicte de normă între actele departamentale, dotări insuficiente, lipsa monitorizării sancțiunilor aplicare cetățenilor străini, care au comis contravenții pe teritoriul RM, și a modului de executare a acestora.
4. Riscul promovării unor interese private în detrimentul interesului public, prin încheierea unor contracte defectuoase și/sau realizarea unor înțelegeri dintre reprezentanții entității publice și agenții economici cointeresați, în domeniul parcărilor speciale.
5. Riscul exercitării de presiuni și abuzuri din partea agenților de patrulare pedeștri, în cadrul controalelor efectuate în privința comercianților ambulanți, argumentată de INP ca activități orientate spre „menținerea ordinii publice". Aceste riscuri rezultă din cadrul legal ambiguu, atribuții paralele ale agenților de patrulare pedeștri, inspectorilor de sector și carabinierilor.  
6. Riscul pasării responsabilității de la o entitate la alta, și/sau a exercitării de presiuni asupra conducătorilor auto sau unor agenți economici, ca rezultat al creării „echipelor mobile mixte" de control dintre angajații INP și ANTA. Aceste riscuri sunt datorate conflictelor de normă, precum și lipsei unui acord inter-instituțional care ar stipula expres scopul și obiectivele constituirii echipelor mixte, limitele exercitării atribuțiilor și împuternicirilor agenților publici din cadrul celor două entități publice, mecanismul de sancționare și monitorizare asupra executării contravențiilor identificate ca rezultat al acestor controale comune.

Factorii de risc, expuși supra, sunt compliniți și de cerințele minime de angajare stabilite de conducere pentru ocuparea funcțiilor în cadrul acestei subdiviziuni a poliției. Astfel, 60% dintre incidentele de integritate înregistrate în perioada de referință revin persoanelor ce dețin studii medii sau de cultură generală, angajate în cadrul INP, care au un nivelul scăzut de pregătire profesională și dezinteres în exercitarea corespunzătoare a atribuțiilor de serviciu.

O descriere detaliată a factorilor de risc și riscurilor de corupție menționate se regăseste în cuprinsul raportului. 

Potrivit art. 19 al Legii nr. 325 din 23.12.2013 privind evaluarea integrității instituționale, în baza recomandărilor formulate de CNA, conducătorul IGP va adopta un plan de integritate orientat spre diminuarea sau excluderea factorilor de risc generatori de riscuri de corupție.