Aurescu a participat sâmbătă, în calitate de invitat special, la evenimentul „Spotlight: Black Sea” din cadrul Conferinței de Securitate de la München, având drept temă provocările de securitate la Marea Neagră. Sesiunea a fost inclusă pe agenda principală a Conferinței de Securitate de la München pentru a pune în valoare concluziile și rezultatele semnificative ale Reuniunii Liderilor de la München, organizată la București în parteneriat cu Ministerul român al Afacerilor Externe, înaintea reuniunii miniștrilor de externe din statele membre NATO de la București, scrie Calea Europeană.

Șeful diplomației române a mulțumit organizatorilor Conferinței pentru atenția acordată Mării Negre, ca punct de inflexiune pentru securitatea regională și euroatlantică, precum și pentru continuarea discuțiilor de la Reuniunea Liderilor de la München de la București, de la finalul lunii noiembrie 2022, în cadrul căreia a formulat o serie de propuneri pentru acțiuni transatlantice pragmatice („to-do list”) pentru securitatea la Marea Neagră. 

Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a realizat, în discuția cu moderatorul evenimentului, Eka Tkeshelashvili, Președintele Institutului Georgian pentru Studii Strategice, fost vicepremier și ministru de externe georgian, o analiză cuprinzătoare și pragmatică asupra situației de securitate din regiunea Mării Negre, zonă de importanță strategică pentru securitatea euroatlantică – aspect consacrat și în Noul Concept Strategic al NATO adoptat la Summitul de la Madrid, din iunie 2022. Astfel, ministrul român de externe Bogdan Aurescu a evidențiat, în contextul dezbaterii, necesitatea unei abordări multidimensionale, pe termen lung, pentru promovarea securității, stabilității și prosperității în regiunea Mării Negre. Pornind de la lista pragmatică de acțiuni transatlantice (un „to-do list” transatlantic) pentru securitatea la Marea Neagră avansată în cadrul MLM București, șeful diplomației române a prezentat pilonii principali ai acestei strategii multidimensionale.

Dezbaterea s-a axat astfel pe evoluțiile securitare din regiunea Mării Negre și a prilejuit un schimb de opinii aprofundat asupra provocărilor complexe și multiple cu care se confruntă statele din regiune, în contextul războiului dus de Federația Rusă împotriva Ucrainei, Astfel, ministrul român s-a referit la amenințările de securitate din regiune, în special din partea Rusiei, de la cele convenționale la cele hibride – atacuri cibernetice, afectarea securității energetice, a lanțurilor de aprovizionare la nivel global, propagandă și dezinformare, diverse alte acțiuni de destabilizare, cu implicații pentru statele partenere NATO și UE. De asemenea, a evidențiat crizele asociate invaziei ruse în Ucraina, în special cea a securității alimentare, care afectează mai ales statele vulnerabile din „Sudul Global”. 

Oficialul român a prezentat eforturile deosebite realizate de țara noastră în sprijinul Ucrainei și al celor peste 3.5 milioane de refugiați ucraineni sosiți în România, inclusiv măsurile luate la nivel socio-economic pentru sprijinul și integrarea acestora, alături de măsurile în plan umanitar, în special crearea centrului logistic (hub-ului) de la Suceava, pentru tranzitul de ajutor umanitar atât din România, cât și din alte state, către cetățenii ucraineni afectați. De asemenea, s-a referit la sprijinul acordat de România Ucrainei prin facilitarea tranzitului a aproximativ 13 milioane de tone de cereale și produse agricole ucrainene către destinații terțe, inclusiv prin îmbunătățirea infrastructurii de tranzit la nivel național. S-a referit, de asemenea, și la sprijinul consecvent multidimensional oferit de România pentru consolidarea rezilienței Republicii Moldova, inclusiv prin asigurarea a circa 80% din necesarul de electricitate al acestei țări și lansarea Platformei de Sprijin pentru Republica Moldova, împreună cu omologii săi francez și german, precum și angajamentul de a continua acțiunile pe această linie.

Totodată, șeful diplomației române s-a referit la răspunsul NATO în fața agresiunii ruse și a deteriorării situației de securitate, punctând măsurile de consolidare a posturii de apărare și descurajare pe Flancul Estic luate la nivelul Alianței în acest context, la Summitul extraordinar din martie 2022 și la Summitul de la Madrid din iunie 2022, precum crearea Grupurilor de Luptă în sudul Flancului Estic, inclusiv în România, creșterea numărului de militari Aliați în regiune, măsurile de reîntărire și de pre-poziționare de echipamente militare. De asemenea, în cadrul discuției, ministrul român a subliniat și angajamentul crescut al Statelor Unite ale Americii în regiune, în contextul războiului, inclusiv prin creșterea numărului de militari americani în România, pe Flancul Estic, dar și prin implicarea activă în coordonarea și dialogul de securitate la nivel regional, în special prin intermediul Formatului București 9, inițiat de președintele României, Klaus Iohannis, împreună cu președintele Poloniei, Andrzej Duda, care se va reuni din nou săptămâna viitoare, la Varșovia, cu participarea președintelui Statelor Unite, Joe Biden. Totodată, angajamentul SUA este demonstrat și prin demersurile la nivel decizional american de aprobare a unei strategii a SUA pentru Marea Neagră. 

În continuare, oficialul român a arătat că actuala criză, cu un caracter multidimensional, necesită răspunsuri multidimensionale, dincolo de măsurile de apărare convenționale luate la nivelul NATO, inclusiv în perspectiva Summitului NATO de la Vilnius, din acest an. A arătat, astfel, că o strategie autentică pentru securitatea în regiunea Mării Negre trebuie să fie cuprinzătoare, să abordeze și alte dimensiuni cheie, precum securitatea energetică, în contextul necesității de creștere a independenței energetice și de reducere a dependențelor de sursele energetice provenind din Federația Rusă. În acest sens, a evocat importanța demarării proiectului construirii unui cablu submarin de transport de energie din surse regenerabile prin Marea Neagră, prin semnarea la București, în decembrie 2022, a acordului între Guvernele României, Republicii Azerbaidjan, Georgiei și Ungariei privind Parteneriatul Strategic în domeniul dezvoltării și transportului energiei verzi.

O altă dimensiune importantă prezentată de ministrul Bogdan Aurescu în contextul eforturilor multidimensionale pentru un răspuns cuprinzător la actuala criză este cea a creșterii rezilienței statelor din regiune, în special a Republicii Moldova, Georgiei și Ucrainei, prin contribuția Uniunii Europene și a NATO, de o manieră complementară. A evocat instrumente ce pot fi accesate și utilizate în acest scop, precum Instrumentul european pentru pace (European Peace Facility) al UE și Programul de Consolidare a Capacităților de Apărare (Defence Capacity Building Programme) al NATO, de care beneficiază toate cele trei state menționate. 

Totodată, ministrul român de externe a subliniat că un alt pilon important al unei strategii de securitate cuprinzătoare pentru regiunea Mării Negre este cel al respectării dreptului internațional și al consolidării ordinii internaționale bazate pe reguli. În plus, s-a referit la importanța cooperării internaționale pentru a pune capăt conflictelor înghețate din regiune, subiect aflat pe agenda Uniunii Europene încă dinaintea declanșării agresiunii ruse în Ucraina, a cărui abordare trebuie să continue. 

Răspunzând unei întrebări legate de asigurarea respectării libertății de navigație și a reluării prezenței navale a NATO în Marea Neagră, ministrul Bogdan Aurescu a subliniat faptul că România susține creșterea prezenței Aliate la Marea Neagră, prezentând propuneri în acest sens în cadrul discuțiilor la nivel Aliat. Cu toate acestea, a subliniat dificultățile legate de îndeplinirea acestui obiectiv pe fondul războiului din Ucraina, la momentul actual. Pe de altă parte, prezența NATO la Marea Neagră nu se limitează la dimensiunea navală, având în vedere creșterea prezenței NATO în teren și în spațiul aerian al regiunii, ca parte a măsurilor de descurajare implementate la nivelul NATO după declanșarea agresiunii ruse.   

De asemenea, răspunzând unei întrebări a moderatorului evenimentului legate de modalitatea pragmatică de a defini victoria Ucrainei asupra Federației Ruse, având în vederea inclusiv militarizarea Peninsulei Crimeea, în contrast cu necesitatea securității și stabilității pe termen lung în regiunea Mării Negre, ministrul Bogdan Aurescu s-a referit la semnificațiile Peninsulei Crimeea, în special ca simbol al integrității teritoriale a Ucrainei, subliniind faptul că definiția victoriei aparține Ucrainei, ca victimă a agresiunii ruse. De asemenea, șeful diplomației române a subliniat că, atât din punct de vedere al dreptului internațional, cât și din punct de vedere moral, decizia privind modalitatea de definire a victoriei este un drept al Ucrainei, precum și un factor motivator în lupta împotriva Federației Ruse. 

În context, ministrul român a punctat și importanța Peninsulei Crimeea pentru securitatea europeană și euroatlantică, având în vedere că acest spațiu a devenit un spațiu de proiecție a interdicției de navigație pe o porțiune extinsă a Mării Negre, dar și o platformă militară și un punct logistic militar pentru Federația Rusă, din care Moscova urmărește să își proiecteze forța mai departe, inclusiv în Europa Centrală și de Est, Mediterana de Est și Orientul Mijlociu. 

Răspunzând unei întrebări din public legate de importanța Grupării navale SNMG a NATO (Standing NATO Maritime Group) la Marea Neagră, șeful diplomației române s-a referit la necesitatea reluării accesului acesteia în Marea Neagră într-un orizont de timp previzibil.

De asemenea, în răspuns la o întrebare privind la rolul relației UE-Georgia pentru stabilitatea în regiunea Mării Negre, ministrul Bogdan Aurescu a subliniat soliditatea relației România-Georgia, confirmată prin semnarea, în anul 2022, a Declarației de Parteneriat Strategic dintre cele două state. De asemenea, a exprimat sprijinul României pentru acordarea perspectivei europene Georgiei anul trecut, subliniind progresul obținut până acum în implementarea criteriilor incluse în Opinia Comisiei Europene din 17 iunie 2022, dar și necesitatea continuării drumului actual. 

În finalul discuției, șeful diplomației române a subliniat necesitatea continuării dialogului și coordonării internaționale privind reconstrucția Ucrainei post-conflict, în baza unui plan cuprinzător, dar și a continuării eforturilor de sprijin multidimensional pentru rezistența Ucrainei în contextul agresiunii continue a Federației Ruse.