Estimând că UE a devenit un "complice al SUA și al NATO și desfășoară o politică de confruntare în spațiul" postsovietic, Ministerul Afacerilor Externe rus și-a exprimat convingerea că o misiune europeană în Armenia "va introduce confruntarea geopolitică în regiune și va exacerba contradicțiile existente".

De la începutul anilor 1990, Moscova este mediatorul tradițional în conflictul dintre Armenia și Azerbaidjan, iar după războiul din 2020 a desfășurat o misiune de menținere a păcii în Nagorno-Karabah, teritoriu pe care Baku și Erevan și-l dispută.

Însă influența rusă în regiune a cunoscut un oarece declin, din cauza concurenței geopolitice occidentale și turce, dar și din cauza ofensivei sale împotriva Ucrainei, ofensivă ce îi îngrijorează pe vecinii săi.

În opinia Moscova, prin trimiterea acestei misiuni, UE caută să "submineze eforturile de mediere ale Rusiei".

De mai multe luni, europenii întreprind propriile tentative de mediere între Armenia și Azerbaidjan. Cu toate acestea, misiunea pe care UE o va desfășura nu a primit acceptul părții azere.

La rândul său, Armenia denunță de mai multe săptămâni lipsa de acțiune din partea Rusiei, a cărei misiune de menținere a păcii nu a făcut nimic, potrivit Erevanului, pentru a împiedica blocada în curs a Nagorno-Karabah.

De peste o lună de zile, azeri care se prezintă drept apărători ai mediului și care manifestează împotriva unor mine ilegale blochează un drum crucial ce leagă Armenia de Nagorno-Karabah, regiune separatistă din Azerbaidjan populată majoritar de armeni.

Din cauza acestui blocaj, enclava Nagorno-Karabah, care numără circa 120.000 de locuitori, se confruntă cu pene de curent și de internet, precum și cu probleme de încălzire și de acces la hrană și la medicamente.

"Aceasta este o politică de epurare etnică", a denunțat joi prim-ministrul armean Nikol Pașinian în timpul unei reuniuni a guvernului, acuzând Azerbaidjanul că exercită "presiuni economice și psihologice pentru a provoca un exod al armenilor din Karabah".