La această concluzie a ajuns echipa de monitorizare din cadrul unui program de autoevaluare a presei prin prisma dimensiunii de gen, implementat de Asociația Presei Independente și susținut de Agenția UN Women în Moldova, transmite IPN.

30 de instituții media – presa scrisă, TV/radio, online – participă în programul dat având ca scop să asigure paritate de gen în materialele pe care le realizează și le distribuie consumatorilor de informații. Timp de 6 luni, de când programul a fost lansat, echipa de monitorizare a analizat circa 40 de mii de materiale din domeniul politic, economic și social. Situația per general nu arată prea bine, iar instituțiile mass-media, depunând eforturi, au reușit să majoreze volumul de materiale în care sunt reflectate femei doar cu 8%. Presa scrisă, care a fost anterior lider la capitolul reflectării femeilor, în aceste 6 luni a avut evoluții diferite, în unele luni chiar a descrescut. Presa online și radio/TV a demonstrat o ușoară majorare a numărului de materiale cu protagoniste femei.

Potrivit raportului, cele mai echilibrate la capitolul paritate de gen sunt mediile regionale, care reușesc să asigure practic 1 la 1 numărul de materiale cu protagoniști bărbați și femei. Cele mai dezechilibrate sunt mediile naționale, aici se înregistrează și un raport de 0,2 la 1 materiale cu protagoniste femei versus cele cu bărbați. Cel mai masculinizat domeniu rămâne politicul.

Directorul executiv al API, Petru Macovei, a menționat că în cele 6 luni de susținere financiară și monitorizare a instituțiilor mass-media implicate în program s-a reușit majorarea numărului de materiale cu protagoniste femei de la 7% la 15%. Însă creșterea cu doar 8% este foarte modestă. Petru Macovei consideră că până la finele programului creșterea ponderii materialelor în care apar protagoniste femei trebuie să fie de cel puțin 15%.

Daniela Terzi-Barbăroșie, membră a echipei de monitorizare, a spus că jurnaliștii trebuie să descopere experte femei, deoarece acestea au ce spune. De asemenea, experta a făcut apel ca presă să preia formele feminine la diferite funcții. „Deja deputații singuri le numesc pe colegele lor deputate, dar presa continuă să folosească forma masculină a acestei funcții”, a subliniat Daniela Terzi-Barbăroșie.

Olga Nicolenco, expertă în politici gender și membră a echipei de monitorizare, a făcut un exercițiu prezentând raportul unei instituții mass-media și demonstrând că într-o lună a fost o singură știre despre o femeie ministră ceea ce este extrem de puțin. „Exercițiul meu de monitorizare l-am numit „vânătoarea de femei în politică”. Stau ore în șir și caut femei politiciene în materiale. Am observat că sunt extrem de puține știri și despre femeile migrante, ne interesează ce fac cele care au revenit, vrem astfel de materiale”, a spus Olga Nicolenco.

Experții își mai doresc ca mediile radio și TV să invite femei la emisiuni și talk-show-uri. De asemenea, angajatorii în mass-media sunt încurajați să încerce asigurarea egalității gender printre reporteri și autorii materialelor jurnalistice.