”Recomandăm autorităților Republicii Moldova să ia în calcul sugestiile societății civile. Dacă Guvernul se separă de popor și se societatea civilă, atunci nu mai există democrație”, a declarat Monica Macovei (ECR) în cadrul dezbaterii ”Tratatele de Asociere ale Moldovei și Ucrainei - Dincolo de retorică”, pe care a organizat-o în colaborare cu Expert Forum, scrie news.ro.

Principalele critici aduse guvernului de la Chișinău de către reprezentanți ai societății civile și presei din Moldova au vizat domeniile justiției și libertății presei.  ”Avem o evoluție negativă ce a început în 2015. Din nefericire, dacă evoluțiile negative în domeniul economic sau politic sunt repede detectate. în sistemul juridic este greu să ne convingem și partenerii că acest lucru se întâmplă”, a declarat Nadia Hriptievschi, director de programe la Centru pentru Resurse Juridice din Moldova.

Printre regresele semnalate de Hriptievschi sunt creșterea lipsei de încredere în sistemul judiciar în rândul populației la 89%, selecția și promovarea unor judecători cu probleme de integritate începând cu anul 2013, folosirea justiției împotriva unor magistrați care vorbesc public despre problemele din sistem. De asemenea, dosarele de corupție insturmentate împotriva unor politicieni nu au vizat membri ai Partidului Democrat, controlat de către Vladimir Plahotniuc.

Cornelia Bogonovschi, de la Centrul pentru Jurnalism Independent din Moldova, a semnalat ”o înrăutățire considerabilă” a libertății presei, în principal prin folosirea abuzivă a Legii datelor personale. Prin prevederile acestor legi a fost limitat accesul la date de evident interes public pentru cetățeni. Astfel, autoritățile au blocat în 2016 accesul presei la informațiile legate de companiile care fac donații partidelor politice, de criteriile prin care sunt decorate anumite personalități sau de promovare a magistraților. În plus, după 10 ani în care nu au existat procese penale intentate jurnaliștilor, acestea au reapărut în 2016, plângerile îndreptate împotriva lor bazându-se tot pe legea privind datele personale.

La rândul său, Igor Munteanu, director executiv al Institutului pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale ”Viitorul”, a atras atenția că un sondaj recent a arătat că 40% dintre moldoveni se tem să își exprime opiniile politice, dublu față de perioada regimului lui Vladimir Voronin.

Problemele din Moldova au fost semnalate și de căre oficiali europeni prezenți la dezbatere. Dirk Schübel, șeful Direcției pentru relațiile cu țările Parteneriatului Estic, a salutat eforturile depuse de autoritățile moldovene pentru implementarea reformelor convenite cu Uniunea Europeană și cu Fondul Monetar Internațional, dar a semnalat că ”este nevoie de procurori specializați în combaterea corupției și limitarea regimului imunităților din Moldova”. Schübel a mai spus că nu au fost făcute eforturi privind concentrarea instituțiilor mass-media în mâna câtorva persoane, iar instituțiile de implementare a reformei administrației publice rămân slabe.

Monica Macovei a spus că Uniunea Europeană trebuie să ceară Ucrainei și Moldovei să implementeze legislația anticorupție în perioada preaderării Moldovei și Ucrainei la UE. ”Altfel, politicienii proveniți din această tranziție gri nu vor adopta niciodată măsurile anticorupție”, a spus Macovei. Ea a dat exemplul României care a fost nevoită să ia măsuri de combatere a corupției încă dinainte de aderare, iar adoptarea OUG 13/2017 a arătat că eforturile depuse nu sunt ireversibile.