Simpozionul a început cu semnarea unui Protocol de cooperare între Mitropolia Basarabiei și Academia de Științe a Moldovei și a unui alt Protocol de cooperare cu Institutul de Științe Politice și Relații Internaționale al Academiei Române. Potrivit părților semnatare, aceste documente ar urma să consolideze identitatea ortodoxă românească, atât în mediul științific, cât și în viața social-culturală de pe malul stâng al Prutului.

Biserica nu este indiferentă față de oameni, Biserica fără oameni nu este Biserică, a spus Mitropolitul Basarabiei, ÎPS Petru, care a participat la eveniment:

„Sperăm să colaborăm mai departe cu Academia. Probabil la mai multe conferințe, ș.a.m.d. care sunt necesare. Este lume care dorește să știe, dorește să vadă, nu numaidecât trebuie pe noi să ne vadă, că și așa ne vede lumea la slujbe, fie în teren... Ce a făcut Biserica, ce face Biserica și ce poate face Biserica – lucrurile acestea să le scoatem la lumină. Ne întreabă o parte din oameni care nu sunt cu Biserica, ne întreabă „dar ce a făcut Biserica?!” – aici e o parte din problemă”, spune Mitropolitul Basarabiei, ÎPS Petru.

Directorul Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale al Academiei Române Dan Dungaciu, a menționat că Mitropolia Basarabiei este subordonată canonic unei Biserici din spațiul european, spre deosebire de Mitropolia ortodoxă rusă care face parte din spațiul Estului. Dan Dungaciu:

„Mitropolia Basarabiei este cel mai bun interlocutor pentru acel public care transmite mesajul că poți să mergi și la biserică ortodoxă, poți să fii european, și euroatlantic și pro român. Indiferent de ce guverne au fost la Chișinău din păcate, cu acele excepții ale acestui guvern, toate guvernele, chiar de orientare democratică, nu au fost pentru Mitropolia Basarabiei. Drumul crucii a Mitropoliei Basarabiei s-a terminat, slavă Domnului, dar urmează un alt drum complicat, în care Mitropolia Basarabiei trebuie să își asume toate funcțiile pe care le are, și să le pună în lucrare”, spune Dan Dungaciu.

La rândul său, directorul Institutului de Istorie al Universității de Stat din Moldova, Gheorghe Cojocaru, a subliniat că Mitropolia Basarabiei a ajutat mereu la renașterea spiritualității naționale:

„Misiunea istorică a Bisericii dintre Prut și Nistru a fost și rămâne cu siguranță  mai mul decât una aplecată spre cele cerești sau cele sfinte. În momentele de răscruce ale istoriei, cum a fost în anii 1917 – 1918, Biserica a coborât printre oameni reculegând-se și ajutându-i să se mobilizeze pentru o renaștere spirituală și națională. Să amintim că în 1917 Uniunea clerului ortodox basarabean a delegat în Sfatul Țării un deputat moldovean și unul ucrainean”, afirmă Gheorghe Cojocaru.

Mitropolia Basarabiei este parte componentă a Patriarhiei Române și a funcționat pe teritoriul actual al Republicii Moldova până în 1944, când a fost desființată în urma ocupației sovietice. Ea a fost reactivată în 1992, dar a fost recunoscută de câtre autoritățile de la Chișinău abia în 2002, în urma unei decizii a Curții Europene a Drepturilor Omului.