La baza înființării mișcării Black Lives Matter, în 2013, a stat achitarea unui bărbat acuzat de împușcarea mortală a adolescentului Trayvon Marti, în Florida.

Anul trecut, mișcarea a avut parte de o expunere majoră în Statele Unite și pe plan internațional după ce a reacționat la mai multe cazuri extrem de mediatizate

După moartea lui George Floyd, un afro-american care a murit în timp ce era arestat de un polițist alb în mai 2020, Black Lives Matter a interpelat mai multe instituții din lume pentru a reclama o schimbare a procedurilor și o mai bună reprezentare a comunității de culoare în rândul poliției.

Potrivit lui Petter Eide, deputat al Stângii Socialiste (SV) în Parlamentul norvegian, acest lucru "a suscitat o amplă dezbatere și (atenția) a numeroase țări".

Zeci de mii de persoane (parlamentari și miniștri din toate țările, foști laureați ai premiului Nobel și profesori universitari s-au mobilizat pentru a nominaliza mișcarea la premiul Nobel pentru Pace.

Candidaturile, care trebuie depuse înainte de data limită de 31 ianuarie, sunt în general ținute secrete, exceptând cazurile în care promotorii lor vor să-și dezvăluie opțiunea.

Se știe astfel că fondatorul controversat al Wikileaks Julian Assange, un trio de opozanți belaruși în frunte cu Svetlana Tihanovskaia, organizații ce promovează vaccinarea (Cepi et Gavi) sau libertatea presei (RSF și CPJ), rețeaua internațională de "fact-checkers" IFCN, sau fostul președinte american Donald Trump figurează printre celelalte propuneri.

Premiul Nobel pentru Pace este decernat la începutul lunii octombrie. Anul trecut, premiul a fost acordat Programului Alimentar Mondial (PAM)