Secretarul general adjunct al NATO a făcut această afirmație într-un briefing pentru jurnaliștii români, care a avut loc după reuniunea miniștrilor afacerilor de externe din țările membre de marți și miercuri, în care s-a discutat inclusiv despre procesul de reflecție NATO 2030, care ar urma să ducă în final la conturarea unui nou concept strategic al NATO.

"Secretarul general (Jens Stoltenberg - n.r.) a prezentat câteva propuneri care sunt ambițioase. Una dintre cele opt propuneri pe care secretarul general le-a avansat și pe care miniștrii de externe le-au dezbătut (...) este cea legată de finanțarea comună. Secretarul general nu propune o creștere a contribuțiilor statelor aliate la bugetele naționale de apărare. Suntem în continuare interesați de cei 2% pe care România îi îndeplinește de câțiva ani buni de zile, în timp ce alte state aliate merg în continuare către această țintă (...)", a spus Geoană.

El a precizat că secretarul general al NATO nu cere o creștere a efortului financiar al națiunilor pentru bugetele NATO, militar și civil, care reprezintă în prezent undeva spre 3% din investițiile și cheltuielile de apărare ale statelor aliate.

"Din acestea secretarul general propune ca un număr de activități, care urmează să fie agreate de aliați, să nu mai fie finanțate strict din resurse naționale, din proiecție bugetară națională - cum este cazul astăzi a prezenței avansate din Flancul Estic, cea din zona baltică și poloneză, cea din zona Mării Negre inclusiv la noi în România - și ca o parte mai mare a acestor investiții de apărare să fie făcută prin bugetul comun", a explicat Geoană.

El susține că principala motivație a inițiativei este creșterea "nivelului de solidaritate și de coeziune în interiorul Alianței".

"Putem, evident, să mergem în continuare cu acest mod în care britanicii care conduc grupul de luptă din Estonia, canadienii care conduc în Letonia, germanii care conduc în Lituania (...) să continue să facă acest lucru individual, la nivel național, dar credem că ar fi un gest de solidaritate dar și de repartizare a resurselor, astfel încât să putem să avem mai multă coeziune în jurul acestor lucruri", a pledat înaltul oficial al NATO.

În același timp, a spus Mircea Geoană, acesta nu este singurul domeniu în care conducerea NATO crede că se poate face mai mult din punctul de vedere al finanțării.

"Avem parteneriatele NATO. Astăzi ele sunt finanțate în principal prin instituția 'trust funds'. Perfect în regulă, ar trebui să continue, dar dacă am avea și o parte de finanțare comună și pentru parteneriate ar fi un lucru foarte bun. Sau noile tehnologii, care sunt un subiect de mare actualitate și cred că ați observat maniera extrem de energică în care Marea Britanie s-a poziționat (...) Și acolo credem că am putea să găsim formule de a putea să investim împreună", a adăugat Geoană.

El a precizat că această negociere în vederea summitului NATO va continua și că "sunt națiuni care sunt foarte ambițioase, altele care sunt un pic mai reticente, dar nu este nimic anormal".

"Este logica NATO de discuții, de negociere, sunt convins că ideea acestei clauze de solidaritate, cum o numim noi în documentul secretarului general, își va găsi reflectarea la summitul NATO și vom crea toate condițiile de consensualizare, suntem o Alianță bazată pe consens. Acest lucru va fi în beneficiul Flancului Estic, inclusiv al României, inclusiv al zonei Mării Negre, este un lucru care ne va ajuta, de aceea și ministrul (Bogdan) Aurescu a exprimat fără ezitare susținere, ca și mulți alți miniștri de externe, în jurul acestui concept", a mai spus Geoană.