„Declarația ambasadorului american, pe care am citit-o și aici, evident, la Bruxelles, se referă la acest proiect de colaborare între națiunile între Marea Baltică, Marea Neagră și Marea Adriatică (Inițiativa Celor 3 Mări - n.r.). Evident, aliatul american este un actor important, suntem extrem de bucuroși că și Germania participă. Cred că de la Summitul Celor 3 Mări de la București Germania a început să participe la acest efort”, a subliniat nr. 2 în NATO, Mircea Geoană, potrivit sursei citate.

Pe de altă parte, „dacă ne uităm puțin la ideea despre un coridor de la Gdansk până la Constanța este, de fapt, fostul coridor nr. 9 al Uniunii Europene, care a fost pus pe hartă în urmă cu aproape două decenii”, a menționat Mircea Geoană, fost ministru de externe al României.

„Sperăm că atât în Inițiativa Celor 3 Mări - al cărei summit virtual începe luni și în care aceste subiecte vor fi discutate -, dar și în context european și  transatlantic să putem să încurajăm investiții, care sunt și strategice, dar sunt și economice și generatoare de dezvoltare, de locuri de muncă, de prosperitate și de securitate, care, într-un fel, vin la pachet”, a punctat adjunctul secretarului general al NATO.

„Evident, există proiecte de natură infrastructură energetică, infrastructură terestră, feroviară, care sunt de foarte mare utilitate. Astăzi, NATO nu folosește mai mult de 10 la sută din nevoile de transport și de mobilitate militară în zona noastră, în zona noilor aliați, iar în proporție de 90 la sută sunt utilizate infrastructuri civile, de unde și terminologia de utilizare duală. Este nevoie, inclusiv pe axul Nord-Sud, de infrastructuri, Est-Vest, în mod evident, de la Constanța la granița de vest, către inima Europei, dar și Nord-Sud”, a arătat Mircea Geoană.

Zona Mării Negre, zonă strategică

„Zona Mării Negre este o zonă strategică de importanță excepțională atât pentru NATO, cât și pentru Rusia. După ocuparea ilegală a Crimeei, Rusia a construit și-n Marea Neagră, dar și-n Marea Baltică, pe acest areal Nord-Sud, pe flancul estic al Alianței, capabilități militare preocupante. Crimeea și această zonă a Mării Negre sunt folosite de Federația Rusă și ca o trambulină, ca o proiecție de forță militară în Mediterana, în operațiunile în care Federația Rusă este implicată în diverse teatre de operațiuni. De aceea, Alianța privește cu toată seriozitatea securitatea din zona Mării Negre”, a explicat Mircea Geoană.

Operațiunile de poliție aeriană pe care aliații le desfășoară împreună cu România și cu Bulgaria, în cazul litoralului vestic al Mării Negre, Grupul Multinațional de la Craiova, prezența NATO și prezența trupelor aliate, inclusiv a aliaților americani pe teritoriul României, toate sunt elemente de descurajare, a spus Mircea Geoană, subliniind rolul „extraordinar de important pe care România îl joacă în această ecuație, împreună cu aliații turci și aliații bulgari”.

„Avem în continuare un nivel de vigilență crescut”, a dar asigurări oficialul NATO.

Referitor la informațiile despre interceptări în spațiul aerian al Mării Negre, el a recunoscut că există uneori și „mici incidente” , dar a spus că ele sunt rezolvate de obicei prin „mijloace specific militare de de-conflictualizare a acestor operațiuni”.

„Împreună cu Centrul Operațional Aerian NATO din Spania, avem o imagine completă a tot ce înseamnă spațiul aerian, spațiul maritim și spațiul terestru al teritoriului aliat”, a dat asigurări Mircea Geoană.

NATO și provocările pandemiei. Mircea Geoană: Suntem vigilenți!

În ceea ce privește pandemia de coronavirus, secretarul general adjunct al NATO spune că este un moment dificil, care, din păcate, se prelungește.

„Am crezut și am sperat cu toții că după primul val al pandemiei lucrurile vor reveni gradual către normal. Din păcate, cifrele ne arată că lucrurile sunt mai complexe. Sperăm cu toții să trecem cât mai bine aceste momente dificile. Sperăm, de asemenea, să putem să descoperim soluții durabile la rezolvarea acestei pandemii. Și suntem pregătiți, așa cum am arătat-o și în cazul României, să sărim în ajutorul aliaților și partenerilor acolo unde este nevoie de noi: distribuind materiale sanitare, coordonând strategic și logistică, se pot baza pe Alianța Nord-Atlantică”, a precizat Mircea Geoană.

Pentru NATO există însă provocări și de altă natură - trebuie să contracareze acțiuni ce țin de războiul hibrid: dezinformare și atacuri cibernetice din partea unor inamici care nu mai sunt la fel de bine conturați ca în timpul războaielor clasice.

„Suntem, pe de o parte, vigilenți în ceea ce privește criza sanitară în sine, dar mai ales la riscul existenței unei tentații din partea unor actori statali sau non-statali să profite de un moment în care suntem cu toții ocupați - alocăm resurse, avem preocupare în opiniile publice, atenția factorului politic și decident se îndreaptă în mod firesc către această pandemie, lupta împotriva pandemiei, relansarea economică, tot ce înseamnă evantaiul de măsuri pe care trebuie să le luăm - pentru a profita de o speranță deșartă. Descurajăm, inclusiv prin acțiuni de comunicare publică, pentru a spune foarte clar că nu există niciun fel de risc la adresa cetățenilor Alianței Nord-Atlantice și suntem plătiți și avem mandatul explicit să preîntâmpinăm o transformare a unui risc important sanitar și economic într-o criză de securitate”, a arătat nr. 2 în NATO.

„Nu avem cum să cerem vreunei națiuni, inclusiv în cazul Federației Ruse sau al Chinei, de a nu-și promova interesele. Suntem extrem de pregătiți și demascăm acțiuni de dezinformare, acțiuni de natură hibridă, atacuri cibernetice (de exemplu, Parlamentul norvegian atacat cibernetic de Rusia - n.r.). Sunt lucruri într-un fel normale, este o competiție politică, economică, dar în momentul în care apar elemente care să distrugă încrederea cetățenilor noștri în instituțiile democraței, în clipa în care intrăm într-o zonă care implică alt tip de atitudine, aici trebuie să spunem extrem de clar că sunt inacceptabile și că aceste lucruri trebuie să înceteze neîntârziat”, a afirmat Mircea Geoană în interviul pentru Digi24.