„Suntem îngrijorați”, mărturisește Mircea Geoană despre situația din Ucraina. „Și pentru asta luăm măsuri de vigilență, de prudență, fără posibile escaladări. […] Dar încurajăm, de asemenea, dialogul cu Rusia și diplomația.”

Cu toate acestea, numărul 2 din Alianță a constatat „cu mare bucurie și încredere o unitate impecabilă între toți Aliații, o concertare impecabilă între NATO și UE”. „Uneori au existat divergențe între cei 30 de aliați. Astăzi, în fața acestei crize masive, în fața riscului, pentru prima dată după cel de-al Doilea Război Mondial, de a avea un război tradițional în Europa, acest lucru ne unește și încurajăm abordările bilaterale”, a adăugat acesta.

De asemenea, Mircea Geoană a subliniat nevoia în continuare de cooperare fără divergențe între UE și NATO, gravitatea situației de securitate fiind de așa natură încât o diviziune ar slăbi Europa în fața Rusiei și a dezinformării practicate de aceasta. 

„Situația este atât de gravă încât avem nevoie de toate mijloacele din întregul arsenal comun al celor două organizații. De aceea nu vreau contradicții. Pentru Occidentul democratic, acesta este un mare test” În acest sens, el consideră că trimiterea de arme către Ucraina de către unele țări și nu de către altele nu ar trebui să divizeze Aliații: „Nu avem o divizare în cadrul Alianței. NATO nu oferă sprijin militar direct Ucrainei, dar am decis să trimitem o echipă de experți în domeniul cibernetic, pentru a lupta împotriva dezinformării masive pe care rușii o fac despre Ucraina”, a explicat secretarul general adjunct al Alianței.

Mai mult, în ceea ce privește relația dintre Uniunea Europeană și NATO, secretarul general adjunct s-a descris ca fiind „un european convins” care „încurajează Europa să facă mai mult, pentru că avem nevoie de o Europă mai puternică”. „Realitatea de astăzi dovedește încă o dată că avem nevoie de această Europă puternică, fără riscul de a slăbi tratatul transatlantic”. 

Cu acest prilej, Mircea Geoană a comentat și recenta preluare a președinției UE de către Franța: „Sunt convins că președinția franceză va conduce această dezbatere în direcția corectă, spre o Europă mai puternică, care va putea lua deciziile corecte, va avea libertate de manevră pentru lucruri importante, cum ar fi securitatea Europei, dar fără a slăbi cea mai puternică garanție de securitate.”

Moscova a transmis în decembrie Washingtonului o serie de cereri, în special încetarea extinderii NATO și retragerea trupelor acestei alianțe din statele care au aderat la ea după 1997, inclusiv România, însă discuțiile inițiate pe 10 ianuarie la Geneva, continuate la nivelul Consiliului NATO-Rusia, sub egida OSCE și la o întâlnire ulterioară între șefii diplomațiilor americană și rusă nu au condus la niciun rezultat.

Președintele francez Emmanuel Macron a prezentat în plenul de la Strasbourg prioritățile președinției franceze a Consiliului UE, care a debutat la 1 ianuarie, pledând pentru o propunere comună europeană împreună cu NATO privind o nouă ordine de securitate bazată pe reguli și promovând din nou ideea unui dialog cu Rusia pe marginea acestui aspect. Totodată, el a cerut o „doctrină europeană de securitate complementară cu NATO” pentru ca Europa să nu depindă de alegerile celorlalte mari puteri.

Ulterior, secretarul de stat francez pentru afaceri europene, Clément Beaune, un apropiat al președintelui Emmanuel Macron, a declarat că Franța pledează pentru un dialog direct al Uniunii Europene cu Rusia asupra arhitecturii de securitate în Europa.

„Trebuie să avem din partea Uniunii Europene (…) propuneri, un dialog organizat, periodic cu Rusia, rămânând în același timp fermi”, a subliniat Clément Beaun.

Rusia continuă acumulările sale de trupe la granița cu Ucraina și în regiunea Mării Negre, deși afirmă că nu plănuiește să atace Ucraina, în timp ce SUA, aliații din NATO și Uniunea Europeană fac apel la detensionarea situației. Moscova a transportat echipament militar în regiune și a comasat peste 125.000 de soldați la granița cu Ucraina, iar Statele Unite, Marea Britanie și țările baltice au promis și trimis arme defensive Ucrainei. Între timp, președintele Joe Biden a decis trimiterea a 3000 de soldați americani în Germania, Polonia și România , precum și a unor nave de război și avioane, ceea ce ar reprezenta o schimbare majoră față de poziția sa reținută până acum față de Ucraina.