„Este un eveniment cu o încărcătură simbolică tristă, care vine să comemoreze și să pună în lumină actuală una dintre cele mai dramatice pagini ale istoriei noastre - Pogromul de la Chișinău -, într-o perioadă în care poporul evreu este supus unor noi încercări, în Israel, dar și în toată lumea”, a subliniat în discursul său ministrul Culturii. Potrivit oficialului, și Pogromul din aprilie 1903, și realitățile dureroase ale zilelor curente au fost inspirate și generate de știri false și de mesaje antisemite agresive și manipulatorii distribuite atât de presă, cât și de factori politici.

„Aceste evenimente ne amintesc, o dată în plus, despre pericolul discursului de ură și accentuează importanța promovării toleranței și a bunei înțelegeri mai ales acum, într-o epocă a dezinformării și a minciuni. Și suntem datori, ca stat și ca cetățeni, să respingem orice discriminare și violență asupra unor oameni, indiferent de etnia, originea, religia sau viziunea lor politică”, a menționat Sergiu Prodan.

Ministrul Culturii a ținut să accentueze, de asemenea, că Moldova, de secole, a fost un pământ al bunei înțelegeri, pe care au conviețuit în liniște și pace diverse etnii, iar manifestările extremiste și antisemite au fost mai mult excepție, decât regulă. Dovadă și faptul că, în aprilie 1903, mulți dintre evrei au fost adăpostiți de locuitorii Chișinăului, la îndemnul primarului Karl Schmidt. Acest lucru nu înseamnă, însă, că putem depozita în sipetul istoriei această pagină dureroasă a trecutului nostru. Trecutul abandonat tinde să se răzbune și să revină.

„Pentru ca asemenea orori să nu se mai repete, suntem datori să ne amintim de ele și să vorbim generațiilor de azi și de mâine despre pericolul lor. Să acționăm ferm împotriva oricăror manifestări extremiste, în fața urii și a minciunii, iar astfel să consolidăm și să păstrăm relațiile de prietenie, toleranță și acceptare reciprocă”, a punctat ministrul Culturii, Sergiu Prodan, cu prilejul inaugurării conferinței.