'Înscrierea în Patrimoniul Mondial UNESCO a fostelor închisori comuniste reprezintă o obligație a noastră ca decidenți ai statului român de a recunoaște o rană în istoria recentă a României și o rană în istoria mondială. Fostele închisori comuniste corespund din perspectiva identității și semnificației obiectivelor incluse în Patrimoniul Mondial UNESCO. Chiar din primele zile de mandat am urmărit clasarea închisorii Pitești, a Memorialului Pitești în categoria monument istoric, pentru a completa celelalte închisori care erau clasate ca monument istoric. Împreună cu echipa de specialiști de la Institutul Național al Patrimoniului pregătim dosarul ca, în ianuarie, aceste foste închisori comuniste să fie incluse în Lista Indicativă a României pentru Patrimoniul Mondial UNESCO', a declarat Turcan, la Muzeul Național al Satului 'Dimitrie Gusti'.

Ea a subliniat că, în închisorile din Făgăraș, Pitești și Râmnicu Sărat și la Fortul 13 Jilava, au fost distruși prin tortură oameni care au militat pentru libertate, pentru drepturi individuale, pentru democrație, pentru respect față de cei din jur și egalitate de tratament.

'Sunt patru închisori unde oameni care au militat pentru libertate, pentru drepturi individuale, pentru democrație, pentru respect față de cei din jur și egalitate de tratament au fost pur și simplu - mi-e și greu să găsesc cuvântul cel mai caracterizant pentru ce s-a întâmplat acolo - au fost distruși. Dacă n-au fost distruși fizic, au fost distruși pe viață psihic, din cauza torturii la care au fost supuși. (...) Și aș încheia această mărturisire despre un proiect la care țin, spunându-vă răspunsul pe care mi l-au dat cei cu care vorbim din partea închisorilor când întrebam cum a fost posibil. Și răspunsul a fost: oameni needucați, oameni rudimentari ajunși în funcții importante. Și, cred că pentru tânăra generație acesta este un mesaj emblematic pe care ar trebui să-l audă cât mai mult cu putință și, de aceea, țin ca aceste foste închisori să devină instituții muzeale și să povestească celor care nu au trăit acele vremuri ce s-a putut întâmpla într-o țară europeană nu cu foarte mult timp în urmă', a arătat Raluca Turcan.

Ministerul Culturii pregătește și alte două dosare, Brâncuși și Limes, pentru înscrierea în Lista Indicativă a României pentru Patrimoniul Mondial UNESCO, a mai informat Turcan.

'Suntem în plin proces de pregătire a două mari dosare și anume Memorialul Eroilor de la Târgu Jiu, dosarul Brâncuși, cunoscut de toată lumea, și, în același timp, de dosarul Limes - ultima frontieră a Imperiului Roman, care sunt două dosare foarte importante, presupun o colaborare foarte strânsă între toate autoritățile decidente și am urmărit ca în această perioadă să organizez întâlniri, demersuri comune, astfel încât să putem progresa. Am avut inclusiv o evaluare din partea ICOMOS, entitatea care urmărește îndeplinirea condițiilor pentru înscrierea în Patrimoniul Mondial și eu cred că semnele vor fi bune. Vom primi răspunsul la evaluare și, dacă va fi cazul, câteva recomandări de urmat în perioada următoare, astfel încât să putem să finalizăm aceste două dosare', a adăugat ministrul.

Raluca Turcan a participat, joi, de Ziua Patrimoniului Mondial UNESCO din România, la deschiderea Conferinței Naționale de Educație Muzeală, ediția a VI-a, eveniment organizat de Muzeul Național al Satului 'Dimitrie Gusti'.

Cu acest prilej, ea a precizat că a transmis la Ministerul Muncii și a fost acceptat un proiect de lege a salarizării angajaților din sectorul cultural menit 'să elimine inechități' și să fie resimțit ca o 'recompensă', o 'stimulare' pentru a lucra împreună.

'Am urmărit să echivalez, pe de o parte, salariile dintre instituțiile muzeale și instituțiile de spectacole, pe partea de execuție, să reduc discrepanțele dintre instituțiile de semnificație națională și instituțiile aflate în subordinea autorităților locale, partea de management să fie salarizată unitar, pentru că nu este un management mai puțin performant într-o instituție muzeală față de o instituție de spectacol și, în același timp, să reașez un pic coeficienții pe grila de salarizare astfel încât cei care sunt la început de drum să fie stimulați să intre și să activeze în acest domeniu', a explicat Turcan.

Desfășurată joi și vineri, Conferința Națională de Educație Muzeală de la Muzeul Național al Satului 'Dimitrie Gusti' reunește specialiști din domeniul educației, al culturii, al muzeologiei, care vor dezbate teme legate de relația muzeului cu psihicul, etica și spiritul civic. În deschiderea lucrărilor au susținut alocuțiuni managerul instituției, Paula Popoiu, dr. Aurelia Cosma, cercetător etnolog, și directorul Muzeul Viticulturii și Pomiculturii, Golești, Iustin Dejan.

România are înscrise în Lista Reprezentativă a Patrimoniului Mondial UNESCO nouă elemente, conform https://whc.unesco.org/ și https://www.cnr-unesco.ro/ :

* biserici cu pictură murală din nordul Moldovei din prima jumătate a secolului al XVI-lea (1993);

* Mănăstirea Hurezi (1993);

* sate cu biserici fortificate din Transilvania (1993, 1999);

* cetățile dacice din Munții Orăștiei (1999);

* centrul istoric Sighișoara (1999);

* ansamblul bisericilor de lemn din Maramureș (1999);

* situl natural Rezervația Biosferei Delta Dunării (1991);

* pădurile de fag antice și primitive din Carpați și alte regiuni ale Europei (2017, pădurile vizate din România fiind cele de la Izvoarele Nerei, Cheile Nerei-Beușnița, Domogled-Valea Cernei, județul Caraș Severin; Masivul Cozia, Lotrișor, județul Vâlcea;

* Codrul secular Șinca, județul Brașov;

* Codrul secular Slătioara, județul Suceava;

* Groșii Țibleșului și Strâmbu Băiuț, județul Maramureș);

* peisajul minier de la Roșia Montană (2021).

De asemenea, România are înscrise și șapte elemente pe Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității:

* ritualul Călușului (2008);

* doina (2009);

* ceramica de Horezu (2012);

* colindatul de ceată - dosar comun cu Republica Moldova (2013);

* dansul fecioresc din Ardeal (2015);

* meșteșugul țeserii covoarelor de perete din România și Republica Moldova (2016) și practicile culturale asociate zilei de 1 Martie (Mărțișorul) - dosar comun cu Bulgaria, Republica Macedonia, Republica Moldova (2017);

* cămașa cu altiță, un element de identitate culturală în România și în Republica Moldova (2022).