„Dezbaterea de astăzi este extrem de utilă, mai ales în acest moment al reașezării politicilor energetice la nivel mondial și european. România este parte a procesului de creare și de dezvoltare a Uniunii Energetice alături de celelalte state europene și își propune să fie: a) un pol regional de securitate energetică și nu doar o piață de desfacere; b) un nod al rutelor de transport care unește Uniunea Europeană și c) un producător eficient și competitiv de energie și gaze în Europa. De la ce plecăm? De la un mix energetic care este de departe diferențiator puternic al României în Europa. Avem o țară plină de resurse. România este printre puținele țări din rândul statelor europene care poate vorbi de diversitatea resurselor. Cu aceste resurse și cu capacitățile reduse de producție pe care le avem astăzi la dispoziție ne asigurăm întregul consum de energie electrică și în plus să reușim să exportăm energie în regiune. Vă dau un exemplu: iarna asta, maximul de consum a fost de 9.000 de MW, iar noi am produs în acel moment 11.000 de MW, România păstrându-și rolul de exportator net chiar și în condițiile de cerere de iarnă grea, ceea ce înseamnă că România este un pol de siguranță energetică", a susținut ministrul Energiei, potrivit Agerpres.

Oficialul a menționat, totodată, că, traseului conductei BRUA trebuie să genereze și profit pentru România, nu doar să treacă pe teritoriul țării.

"Azi avem toate condițiile pentru a deveni exportator, avem rezerve importante descoperite în ultimii ani - Marea Neagră, Caragele. Din punct de vedere geografic, România ocupă o zonă a Uniunii Europene prin care ar putea să desfășoare multe rute de transport și în acest sens am promovat proiectul BRUA. Traseul acestei magistrale ne avantajează, trebuie să facem eforturi ca această conductă nu doar să treacă prin România, ci și să genereze profit pentru România. Sistemul energetic românesc este capabil, astăzi, să asigure securitate energetică pentru noi, populația țării, pentru consumatorii noștri industriali, dar și pentru statele din regiune. Nu avem voie să fim timizi. Avem resurse și trebuie să avem curaj. Viziunea Strategiei Energetice în curs de finalizare este de a crește sectorul energetic în termeni de sustenabilitate, iar creșterea sectorului energetic înseamnă construirea de noi capacități, modernizarea capacităților existente în ceea ce privește producția, transportul și distribuția energiei. Cu alte cuvinte, investiții", a afirmat Anton.

Din datele prezentate în plenul Camerei Deputaților de către ministrul Energiei reiese că mai multe companii din domeniul energetic care aveau probleme în 2016, la ora actuală, acestea au întregistrat rezultate pozitive.

"În acest sens, să ne amintim cum stăteau lucrurile în unele companii energetice de stat în 2016: Hidroelectrica era în insolvență, Complexul Energetic Oltenia înregistra pierderi de circa 1,9 miliarde lei, Complexul Energetic Hunedoara tot în insolvență, ELCEN în aceeași situație. Acela a fost anul în care ciclul nuclear integrat s-a blocat, iar Regia Autonomă pentru Activități Nucleare se găsea într-o situație critică. Să ne uităm la cum au evoluat lucrurile de atunci până acum. Pentru o parte din producători, în urma politicilor guvernamentale și a schimbării viziunii de management sectorial, situația economică a companiilor s-a îmbunătățit semnificativ. Complexul Energetic Oltenia a înregistrat pentru prima dată profit de când funcționează - de circa 220 milioane lei, Hidroelectrica de 1,6 miliarde lei, Nuclearelectrica de circa 340 milioane lei. La ELCEN, deși compania este în continuare în insolvență, anul trecut a fost unul pe profit de circa 45 milioane lei. Mai sunt încă situații pe care nu am reușit să le îndreptăm și pentru care se fac în continuare eforturi: la Complexul Energetic Hunedoara, la CNU", a apreciat Anton Anton.

Potrivit ministrului Energiei, la capitolul investițiilor realizate de companiilor naționale din sectorul energetic, acestea sunt în creștere.

"Cât despre investiții, companiile unde Ministerul Energiei este acționar majoritar și-au bugetat investiții, în unele cazuri, aproape duble decât în anii precedenți: Complexul Energetic Oltenia a investit în 2017 cea mai mare sumă de la înființarea sa: jumătate de miliard de lei. Pentru 2018, compania și-a propus investiții de 810 milioane de lei. Romgaz a investit în 2017 aproape 800 milioane de lei, aproape dublu față de 2016, iar pentru 2018 a programat 1,6 miliarde de lei, din care 400 de milioane de lei au fost deja investite. La Nuclearelectrica, investițiile propuse pentru acest an se ridică la 254 milioane de lei, dublu față de valoarea de 131 milioane lei din 2016. Hidroelectrica a investit în 2016 suma de 40,5 milioane de euro, iar în 2017 investițiile au crescut la 65,4 milioane de euro. Pentru 2018, compania a bugetat investiții de aproape 110 milioane de euro. Dincolo de aceste cifre, suntem în plin proces de construire a cadrului normativ pentru implementarea unor soluții care să ne permită să stocăm electricitatea, așa cum alte țări din Europa fac deja. Mă refer la hidrocentrala Tarnița-Lăpușești, un obiectiv pe care eu personal îl consider esențial pentru sistemul energetic românesc. Energiile regenerabile au schimbat profund fața sistemului energetic românesc. Avem 4.500 MW instalați în unități de energie verde, de care însă uneori nu ne putem folosi deloc, din cauza lipsei capacităților de stocare", a punctat oficialul.

Ministrul Energiei, Anton Anton, este prezent, luni, în plenul Camerei Deputaților, la "Ora Guvernului", unde a fost invitat să prezinte un raport cu privire la sistemul energetic național.