Angela Frigo, secretar general al FEBA a prezentat legislația după care funcționează mecanismul de recuperare a produselor alimentare în UE, iar Gabriel Sescu, președintele Federației Băncilor pentru Alimente din România a prezentat propriul exemplu care poate fi preluat și de țara noastră. În Republica Moldova există un proiect de lege pentru prevenirea risipei alimentare, care, spun reprezentanții Băncii de Alimente, necesită ajustări privind procedura de deductibilitate a produselor.

„Ne bucurăm că instituțiile europene manifestă interes și oferă suport țării noastre. Suntem gata să intervenim cu ajustări unde este necesar pentru ca viitoarea lege privind prevenirea risipei alimentare să fie funcțională și să aducă beneficii cât mai multor persoane”, a precizat ministrul Sergiu Gaibu.

Potrivit Agenției Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO), anual, o treime din producția alimentară globală este irosită. „Se aruncă foarte mult. Săptămânal salvăm mii de pâini, care ar urma să ajungă la gunoi. După pâine, cel mai mult se aruncă produsele agricole”, a explicat Igor Belei, directorul Misiunii Sociale Diaconia, care gestionează Banca de Alimente din Moldova. Pe parcursul perioadei aprilie 2020 – august 2021, instituția a recuperat de la magazine peste 200 mii kilograme de produse pe care le-au donat persoanelor nevoiașe.

Republica Moldova, împreună cu alte 192 de state membre ale ONU, s-a angajat să pună în aplicare Agenda de Dezvoltare Durabilă 2030, care cuprinde 17 obiective generale, inclusiv reducerea sărăciei și a foamei. Mecanismul de prevenire a risipei alimentare poate contribui într-o mare măsură la realizarea acestor obiective.