Unii membri ai blocului celor 27 de națiuni au cerut deja frontiere mai stricte, mai multe repatrieri de străini și noi acorduri cu statele africane pentru a ține pe teritoriile lor refugiați și migranți din Europa, după ce un migrant tunisian care nu a primit azil a ucis luni două persoane la Bruxelles.

Un profesor a fost ucis săptămâna trecută în nordul Franței într-un atac pe care președintele Emmanuel Macron l-a condamnat drept "terorism islamist".

Crimele au avut loc într-un moment de îngrijorare sporită privind securitatea în mare parte din Europa, legată de războiul dintre Israel și Hamas.

"Implicațiile situației din Orientul Mijlociu pentru securitatea noastră internă sunt foarte actuale în acest moment", a declarat un diplomat din UE implicat în pregătirea discuțiilor ministeriale.

"Atât în ceea ce privește situația în evoluție din Orientul Mijlociu, cât și ceea ce vedem că se întâmplă în interiorul UE", a adăugat sursa.

Aceasta va fi prima șansă a miniștrilor de a face schimb de opinii în persoană de la atacul din 7 octombrie al grupului militant palestinian Hamas, care a ucis cel puțin 1.400 de israelieni, majoritatea civili, și la care Israelul a răspuns prin bombardarea Fâșiei Gaza.

Nu se așteaptă ca miniștrii să ia decizii specifice, dar vor discuta despre ce evoluții particulare ar putea determina palestinienii să fugă în număr mare sau să declanșeze acte violente în interiorul blocului comunitar.

Preocupări similare în unele cercuri din UE cu privire la o potențială creștere a imigrației nu s-au materializat după ce talibanii au revenit la putere în Afganistan în 2021.

Dar blocul comunitar a fost precaut de când a fost luat prin surprindere atunci când peste un milion de persoane - majoritatea refugiați din cauza războiului din Siria - au ajuns pe țărmurile sale din Marea Mediterană în 2015.

Atacul de la Bruxelles a subliniat deficiențele persistente ale sistemelor de migrație și azil ale UE, inclusiv lacunele în materie de securitate și returnările ineficiente. Doar aproximativ o cincime dintre persoanele ale căror cazuri de azil eșuează în Europa sunt de fapt trimise înapoi.

Susținătorii unei revizuiri iminente a politicilor UE privind migrația - care se așteaptă să fie finalizată în acest an - spun că aceasta ar îmbunătăți situația, inclusiv prin facilitarea repatrierii mai rapide a străinilor cu cazier judiciar.

Există, de asemenea, un nou impuls pentru acorduri cu țările africane - inclusiv Egipt și Maroc - asemănător cu cel pe care UE l-a încheiat recent cu Tunisia, oferind ajutor în schimbul reducerii de către Tunis a plecărilor către Europa.

Criticii noilor politici UE privind migrația și azilul se îndoiesc că acestea ar fi eficiente și indică riscuri tot mai mari pentru drepturile omului, în contextul în care accentul se pune pe descurajarea imigrației neautorizate.

UE, un bloc de țări cu 450 de milioane de persoane, a înregistrat aproximativ 250.000 de sosiri ilegale în acest an, în mare parte ajutate de contrabandiști.

Anul trecut, UE a primit câteva milioane de refugiați rezultați din războiul dus de Rusia împotriva vecinei sale Ucraina. În schimb, UE vrea să reducă imigrația ilegală din Orientul Mijlociu și Africa.