"Am prevăzut să ne vedem pe 29 ianuarie la Ujgorod", oraș din vestul Ucrainei cu o importantă comunitate maghiară, a declarat Szijjarto la o conferință de presă.

Discuția de la Ujgorod are ca obiectiv "pregătirea terenului pentru o întâlnire la nivel înalt fructuoasă", a precizat ministrul ungar. Totuși, a completat el, un summit între premierul ungar Viktor Orban și președintele ucrainean Volodimir Zelenski "ar avea sens" numai dacă este bine pregătit.

În cadrul acestor pregătiri, a explicat Szijjarto, el va examina împreună cu omologul său ucrainean "dacă o întâlnire la nivel înalt ar promova relațiile bilaterale" și vor vedea împreună sarcinile necesare "astfel încât o întâlnire între liderii celor două țări să aibă șanse de succes".

Cât despre fondurile europene blocare Ungariei de către Comisia Europeană, șeful diplomației ungare a cerut să nu fie confundate chestiuni "care nu au nimic de-a face una cu alta". "Ungaria are dreptul la aceste fonduri europene, în mod independent de Ucraina. Aceste fonduri trebuie plătite Ungariei. Comisia Europeană nu are niciun drept să le rețină", a indicat Peter Szijjarto.

Kievul a confirmat la rândul său întâlnirea miniștrilor Kuleba și Szijjarto, care au avut luna trecută la Bruxelles prima lor discuție de la lansarea invaziei ruse în Ucraina. Șeful de cabinet al președintelui Zelenski, Andrii Iermak, va participa de asemenea la întâlnirea din 29 ianuarie.

În urma "recentelor contacte politice (...), prioritatea este de a organiza o întâlnire" între premierul ungar Viktor Orban și președintele ucrainean Volodimir Zelenski, "în scopul deblocării deciziilor UE cruciale pentru Ucraina", a declarat purtătorul de cuvânt al MAE ucrainean, Oleg Nikolenko.

Orban și Zelenski nu au avut nicio întâlnire de când a început războiul. Relațiile dintre Kiev și Budapesta sunt tensionate, guvernul ungar acuzând încălcarea drepturilor minorității maghiare din regiunea Transcarpatia. Aceste relații s-au degradat și mai mult după ce Viktor Orban a refuzat orice sprijin militar pentru Ucraina în războiul acesteia cu Rusia. Orban a avertizat că Ungaria nu va sprijini Ucraina în niciun for internațional atât timp cât nu sunt restabilite drepturile minorității maghiare.

Potrivit ministrului Peter Szijjarto, numeroși etnici maghiari din Ucraina care au fost înrolați în armata ucraineană au murit pe front. În luna iunie anul trecut, Rusia a transferat către Ungaria 11 prizonieri de război ucraineni de etnie maghiară, această înțelegere a Budapestei cu Moscova provocând iritarea Kievului.

Premierul ungar a renunțat în decembrie în Consiliul European la veto-ul său față de lansarea negocierilor de aderare ale Ucrainei la UE, în schimb a blocat un ajutor financiar al UE pentru Ucraina în valoare de 50 de miliarde de euro, decizie luată în contextul tensiunilor Budapestei cu Kievul și blocării de către Comisia Europeană a fondurilor europene ce revin Ungariei, al cărei guvern este acuzat de Bruxelles că încalcă statul de drept.

Comisia Europeană a deblocat înaintea summitului din decembrie 10,2 miliarde de euro din fondurile de coeziune pentru Ungaria, plus 920 de milioane de euro din planul european REPowerEU, dar alte fonduri europene (de coeziune și pentru planul de redresare post-pandemie) de peste 21 de miliarde de euro rămân în continuare înghețate.

În acest timp, Viktor Orban cere deblocarea tuturor fondurilor europene, despre care afirmă că i-au fost retrase țării sale abuziv din motive politice de către Comisia Europeană care dezaprobă opoziția guvernului ungar față de migrația ilegală sau față de mișcarea LGBT și consideră că, în ce privește ajutorul financiar destinat Ucrainei, acesta nu trebuie acordat din bugetul UE.

În timp ce continuă discuțiile cu Budapesta pentru deblocarea veto-ului față de ajutorul pentru Ucraina înaintea unui nou summit european programat pentru 1 februarie, Comisia Europeană caută soluții alternative, cum ar fi contractarea unui împrumut de 20 de miliarde de euro și oferirea acestei sume Ucrainei. Ungaria se opune și acestei scheme de împrumut, care seamănă cu cea de finanțare a planului european de relansare post-pandemie, avertizând că în final tot statele UE vor trebui să achite acest credit mai târziu prin propriile lor contribuții la bugetul comunitar.