Aprobarea reprezintă un impuls binevenit pentru Kiev, pe fondul opoziției continue a Ungariei față de alte pachete dintr-un fond extrabugetar numit Instrumentul european pentru pace (IEP), în valoare de peste 6 miliarde de euro, transmite sursa.

Fiecare stat membru al UE are drept de veto în ceea ce privește plățile prin IEP, iar Ungaria blochează de aproape un an unele plăți legate de Ucraina. Un fond de sprijin în valoare de 5 miliarde de euro este, de asemenea, blocat.

Diplomații din UE nu se așteptau la o rezolvare a blocajului legat de IEP cu Ungaria. Ca urmare, ajutorul militar pentru Ucraina din încasări este un mijloc alternativ util de sprijin.

Borrell s-a referit la acest blocaj din partea Ungariei ca la o "dificultate structurală", în cadrul unei conferințe de presă după reuniunea miniștrilor de externe din UE de la Luxemburg.


Demersuri juridice minuțioase pentru a permite acordarea ajutorului

În luna mai, statele membre ale UE și-au dat pentru prima dată acordul de a utiliza veniturile din activele Rusiei pentru a cumpăra arme pentru Ucraina, însă nu era clar când vor fi efectuate primele plăți din cauza veto-ului Ungariei.

O analiză juridică a arătat că, întrucât Ungaria s-a abținut de la decizia de a utiliza activele înghețate pentru Ucraina și întrucât noul ajutor provine din activele Băncii Centrale a Rusiei, și nu din fondurile UE, dreptul de veto al Budapestei nu se aplică.

Borrell a declarat că, din cauza abținerii Ungariei, "nu este necesar" să implice Budapesta în punerea în aplicare a deciziei.

Ministrul ungar de externe, Peter Szijjarto, a criticat această decizie ca fiind o încălcare a normelor UE, potrivit unei postări pe X a purtătorului de cuvânt al guvernului ungar, Zoltan Kovacs.

Ungaria se opune ajutorului militar pentru Ucraina, temându-se de o escaladare a conflictului cu Rusia, și exprimă îndoieli cu privire la sprijinul occidental pentru Ucraina, preferând în schimb să facă apel la o încetare a focului.

Cu toate acestea, premierul ungar Viktor Orban a legat anterior deciziile privind ajutorul pentru Ucraina de deblocarea fondurilor UE pentru Ungaria, care au fost înghețate din cauza preocupărilor legate de statul de drept.


Ajutor militar și financiar pentru Ucraina

Ajutorul militar pentru Ucraina utilizează dobânzile și alte profituri din active, dar nu activele subiacente în sine, care vor rămâne înghețate.

În total, 90% din bani vor finanța ajutorul militar, în timp ce 10% vor merge direct către Ucraina sub formă de ajutor financiar.

Conform acordului, Germania și Republica Cehă au fost selectate ca primele țări care vor utiliza veniturile pentru a furniza Ucrainei echipamente de apărare aeriană și proiectile de artilerie.

Alte state membre ale UE ar putea administra veniturile în viitor.

Potrivit Comisiei Europene, active ale Băncii Centrale a Rusiei în valoare de aproximativ 210 miliarde de euro sunt înghețate în Uniunea Europeană.

Instituția financiară Euroclear, cu sediul la Bruxelles, care deține cea mai mare parte a activelor, a anunțat recent că activele au produs dobânzi de aproximativ 4,4 miliarde de euro în 2023.


Gazul natural lichefiat rusesc, prima țintă a sancțiunilor UE

Miniștrii de externe ai UE au adoptat, de asemenea, noi măsuri punitive pentru a contracara eludarea sancțiunilor și a împiedica Rusia să obțină tehnologie occidentală pentru fabricarea de arme.

Alte 69 de persoane și 47 de entități legate de invazia rusă din Ucraina au fost sancționate cu înghețarea activelor și interdicția de a călători în UE.

Sancțiunile UE au vizat, de asemenea, organizații care furnizează servicii sau bunuri utilizate de armata rusă, cu sediul în China, Turcia și India. Din UE nu se pot vinde bunuri către aceste societăți sancționate.

Noua serie de sancțiuni vizează pentru prima dată sectorul gazelor naturale lichefiate (GNL) al Rusiei, care se ridică la multe miliarde de dolari.

Aceste măsuri punitive interzic unor porturi precum Zeebrugge din Belgia să expedieze GNL rusesc către țări din afara UE după o perioadă de tranziție de nouă luni.

De asemenea, este vizată așa-numita "flotă fantomă" a președintelui rus Vladimir Putin, utilizată pentru a evita sancțiunile, inclusiv 27 de nave specifice.

O altă țintă a fost Sistemul de mesagerie financiară al Băncii Centrale a Rusiei (SPFS). Băncilor din UE le va fi interzisă utilizarea acestui serviciu, pe care blocul comunitar îl consideră o inițiativă rusă de eludare a sancțiunilor.

Mass-mediei, organizațiilor neguvernamentale (ONG) și partidelor politice le va fi interzis să accepte finanțare din partea statului rus sau a altor intermediari.

Opoziția Germaniei față de cel de-al 14-lea pachet de sancțiuni a trebuit să fie depășită, au declarat diplomați din UE, deoarece Berlinul se temea că pachetul merge prea departe, în special pentru filiale.

Surse diplomatice din cadrul UE au declarat că s-a ajuns la un compromis, permițând ca măsurile de stopare a exporturilor către Rusia - așa-numita clauză "Fără Rusia" - să nu se aplice filialelor pentru moment. Problema urmează să fie reexaminată.